Azi se implinesc 30 de ani de la primele alegeri libere dupa caderea comunismului.
Am trait din plin toate evenimentele, eram conectat la toate informatiile. In fiecare dimineata luam cate un brat de ziare si citeam tot. Pe langa cotidianele consacrate, erau saptamanale puternice, pe care le parcurgeam din scoarta in scoarta : Opinia Studenteasca (editat si tiparit la Iasi), NU (editat si tiparit la Cluj), Contrast (editat si tiparit la Constanta), Gazeta de Vest (editat si tiparit la Timisoara). Erau zile in care cumparam si cate 20 de publicatii, era un sentiment de satisfactie imensa.
Am perceput atunci Frontul Salvarii Nationale ca pe un jucator care isi trage partea. PNL si PNTCD erau marginalizate intentionat, iar candidatii lor la presedintie, Radu Campeanu si Ion Ratiu, supusi unei campanii ample de manipulare, stiri false si naratiuni cu iz bolsevic, ce au prins la o mare parte din cetatenii unei tari abia iesite din comunism.
Pe 20 mai 1990, student fiind, am votat cu PNL si Radu Campeanu. Cu Ion Iliescu si FSN era imposibil sa votezi.
Ce a urmat, stiti cu totii. Mineriade coordonate de noua putere impotriva opozitiei, guverne cazute, instabilitate, ruperea FSN in FDSN si PD(FSN), o guvernare semi-comunista pana in 1996, cand pentru prima oara veneau la putere oponentii FSN stransi in Conventia Democratica, avand-ul ca lider pe Emil Constantinescu.
Dupa 30 de ani, cea mai mare satisfactie este sa vad Romania tara membra NATO si UE. Aceste doua uriase ancore sunt cele mai importante garantii de apartenta a tarii noastre la sistemul de valori occidentale.
Gustul amar de azi, 20 mai 2020, e lasat de aceiasi politicieni fara viziune, din prea multe guverne fara realizari, ce lasa mereu in urma o tara lipsita de rezilienta, nevalorificata la adevaratul ei potential. Infrastructura de transport, agricultura, turismul, administrarea marilor orase, gestionarea inteligenta a fondurilor pentru sanatate si educatie. In aceste zone observ cele mai mari nerealizari.
Sa speram ca anii care vin vor aduce un contur mai bine definit si un profil mai puternic pentru Romania europeana.
Democratia, libertatea, alegerile libere, presa libera, circulatia libera si toate caracteristicile societatii de azi sunt marile beneficii in raport cu imensa mizerie numita comunism : intuneric, frig, cenzura, politie politica, minciuna, raportari false, asasinate, inchisori politice, penurie alimentara, sub dezvoltare economica.
Coincidenta sau nu. Astazi, emisia Antena3 live tv online arata doar o imagine in culori vii pe verticala incepand cu orele 11,10 minute, emisiunea Obiectiv a doamnei Oana Stancu(…). Ceva s-a intamplat dar poate nu ceva rau! Cumva serverele sau CNA isi fac de cap sau, politicienii calca iar postul cu minciuni si manipulari cum ne-a obisnuit in ultimii 10-15 ani? E posibil orice in zilele noastre.
„Aceste doua uriase ancore sunt cele mai importante garantii de apartenta a tarii noastre la sistemul de valori occidentale.”
Poți scoate omul din comunism dar nu poți scoate comunismul din om.
„Gustul amar de azi, 20 mai 2020, e lasat de aceiasi politicieni fara viziune, din prea multe guverne fara realizari, ce lasa mereu in urma o tara lipsita de rezilienta, nevalorificata la adevaratul ei potential. Infrastructura de transport, agricultura, turismul, administrarea marilor orase, gestionarea inteligenta a fondurilor pentru sanatate si educatie. In aceste zone observ cele mai mari nerealizari.”
Domnu’ Tudor, eu am decis două concluzii (pretențios mai sunt) proptite pe informările citite/auzite din diverse locuri (rezonabile):
Prima, România nu are resurse la ce nevoi are (la ce vă gândiți dvs, la ce mă gândesc eu, la ce se gândește aproapele nostru de lângă).
A doua, nici omul de rând nu e breaz fiindcă ia de bună că așa trebuie să fie lucrurile. „Dacă eu aș fi în locul lor, aș face la fel”, cred că știți.