Dupa un infarct foarte puternic, profesorul Alexandru Athanasiu reapare in public printr-un interviu interesant acordat Avocatura.com
============================
Societatea românească cunoaște schimbări pe toate planurile: economic, social, judiciar și chiar la nivelul mentalului colectiv. Cu toate acestea, ritmul, poate, prea alert și superficial al acestor modificări nu va reuși să imprime noi principii modului de funcționare al societății. Astfel, și sistemul judiciar din țara noastră încearcă să își schimbe “fața”, însă se pare că noile viziuni nu fac altceva decât să scoată la iveală vechi tradiții care sunt greu de îndepărtat.

Invitat de Avocatura.com la o discuţie despre hărțuirea morală, prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu a ținut să scoată în evidență faptul că unele realități din sistemul judiciar nu pot fi negate sau lasă fără echivoc loc de interpretări.

Ținând cont de interferențele dintre instituțiile judiciare, care obstrucţionează înfăptuirea actului de justiție, profesorul Athanasiu a afirmat că nu putem vorbi totuși de o discriminare a avocatului în fața judecătorului, sau a procurorului, deoarece “problema discriminării privește persoane care lucrează în același colectiv de muncă… nu se are în vedere o raportare de activitate care are ca prestatori ai ei persoane care aparțin unor entități organizaționale diferite, cum ar fi cazul judecătorului / procurorului față de avocat. Ei nu sunt colegi ai aceleiași instituții. Ei participă într-o măsură stabilită de Lege la realizarea unui serviciu public, care este actul de justiție, în speță, dar nu fac parte din aceeași entitate. Ori la hărțuire este esențial ca aceasta să vizeze colegi de serviciu sau o persoană care se află într-o poziție superioară.”

Specialistul în Dreptul Muncii nu neagă faptul că “judecătorul nu este pe o poziție de superioritate, ci pe o poziție generată de prerogativele pe care le are acesta în economia unui proces civil, penal sau de orice natură, și anume judecătorul este administratorul procesului și face poliția ședinței.”

Așadar, judecătorul are două pârghii: el este administratorul procedurii, pentru că decide asupra probatoriului ce va fi administrat, și tot el face «poliția ședinței», adică asigură buna funcționare a procesului care se desfășoară în fața sa.

Cu toate acestea, “sigur că judecătorul, având atâta putere în cele două prerogative principale, are o poziție de superioritate față de părți, de altfel e așezat pe un podium. El este centrul sistemului judiciar, așa cum Soarele este centrul sistemului planetar”, a opinat profesorul Athanasiu.

Mai mult, acesta a evidenţiat faptul că este bine știut că “puterea creează abuz, și «puterea absolută creeză abuz absolut», cum spunea Jean – Jacques Rousseau, sau are cel puțin tentația abuzului. Dar împotriva unui presupus abuz al magistratului se pot formula în parametrii și paradigmele procedurilor, diverse cereri de către avocați, inclusiv cele privind recuzarea”.

Întrebat cum se explică faptul că în instanțele din România nu numai judecătorul se află pe un podium, dar și procurorul este poziționat pe un asemenea “piedestal”, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, în perioada 1996 – 1999, a dorit să arate că aceștia ar trebui să se afle “«on the bottom», cum spun englezii, pentru că procurorul este un funcționar public care apără interesele Statului. Din perspectiva discuției noastre, apropo de discriminare, aceasta este o formă de discriminare Stat – cetățean.”

În opinia sa, prezența procurorului pe un podium este “o formă de discriminare dintre Stat și cetățean, pentru că se dă prioritate Statului, inclusiv prin așezarea lui acolo, deci chiar printr-o chestiune fizică.”

Profesorul Athanasiu a subliniat faptul că această chestiune este “o formă care ilustrează încă un reziduu mental românesc în care autoritatea publică, indiferent de cine și prin cine este reprezentată, prevalează asupra cetățeanului ca individ. Adică, este viziunea încă primitivă, sau în orice caz vetustă, ca să nu fiu prea ofensiv, a concepției că instituția «bate» individul, ceea ce aparține unor perioade mai de demult și care arată încă fragilitatea absorbției, a receptării condiției de cetățean în România.”

“Aceasta arată că noi, ca români, nu cunoaștem exercițiul integral și real al drepturilor cetățenești, nu credem în ele, și suntem convinși că o plecăciune în fața instituției ne poate aduce mai multă liniște (sau, uneori, chiar beneficii) decât exercițiul a ceea ce ne aparține, adică al drepturilor omului.”

10 COMMENTS

  1. Incerc o satisfactie vecina cu bucuria in a auzi si a avea vesti despre Prof. Athanasiu.
    Imi pare sincer rau de problemele de sanatate pe care le-a incercat si sper depasit dl. Athanasiu.
    Ca de obicei este o placere si o satisfactie in acelasi timp sa-l auzi vorbind clar si explicind notiuni si concepte de obicei necunoscute noua profanilor.
    Excelent divulgator Dl. Athanasiu ne da o demonstratie de finete in gindire, de civilizatie juridica, logica fara sa mai punem in discutie calitatile umane, profesionale.
    Pentru o clipa lumea e mai buna si mai bogata in personaje de calitate deosebita sub toate aspectele. Doresc in continuare multa sanatate si forta morala pentru a depasi mizeriile de orice gen ce presupun ca i-au fost rezervate de cealalta parte a juridicului de pe la noi juridic ambigu si echivoc.

  2. Văd şi citesc tot felul de cazuri de care se lipesc politicienii pentru imagine. Dar nu schimbă nimic în favoarea omului de rînd!
    – Cum rămîne cu: ”Art. 975 Noul cod civil Dreptul de moştenire al descendenţilor. Descendenţii defunctului. Moştenitorii legali” dacă fabricile de acte pe mandatar şi imoralitate funcţionează cu brio?
    – Ce drepturi se mai respectă şi ce garanţie reprezintă legea dacă se fabrică acte de orice fel încît te trezeşti nu numai fără moştenire şi declarat infractor, tu fiind declarat de rea credinţă şi în plus, te trezeşti dat afară din casa ta proprietate prin complicitatea pe fabricare a actelor cu conţinut fals şi judecătorii s-au transformat în pluton de executare-execuţie? O familie disperată vrea să ia legătura cu doamna Alice Grasu, cum şi unde o poate găsi urgent, un e-mail ceva? Mulţumesc.

  3. Faptul ca domnul Athanasiu nu activeaza intro pozitie cheie in Sistem, este o mare pierdere pentru tara. Valorile romanesti nu-si au locul la varfuri, “Daniletii” sunt prioritari! Multa sanatate d-lui profesor!

  4. Sa speram ca vocea dlui Athanasiu nu va ramane singulara. E mare nevoie de un discurs coerent care sa delimiteze conceptele, cel putin in materie de drept, unde semidoctii s-au zbatut atat de tare sa-si afirme originalitatea incat s-a ajuns la gogomanii de genul celei cu podium-urile din sala de judecata. E clar ca procurori “de trei dosare” ca madam Kovesi, urcati in capul ierarhiei judiciare pe baza de discriminare “pozitiva”(femeie tanara) sau cei ca dl Morar, a carui ascensiune s-a intemeiat, pare-se, pe vitejia cu care-si apara ciorba de suflarea oricui altcuiva (v. Basescu pt termenul “ciorba” in context juridic), aveau nevoie de un simbol palpabil al puterii pe care o detin. Dar e si mai clar ca podium-ul, inventat de CSM pentru procurorii de acest tip, nu reprezinta nimic altceva decat vanitatea personala a unor indivizi (ceva de genul tocurilor inalte inventate pt Regele Soare, prea scund pt propria idee de perfectiune) si deci n-are nici o sansa sa acceada la universalitate, care-i conditia esentiala a simbolurilor. Nici macar nu-i vorba de gandire primitiva aici, primitivii stiau sa opereze cu simbolurile, destul sa ne uitam la picturile de la Lascaux; mai degraba avem de-a face cu o gandire rudimentara care aplica cele mai rudimentare criterii de “piata” la domenii si discipline solid fundamentate, pe deasupra puse sa reglementeze insesi conflictele “pietei”, nu de azi de ieri, ci de cand exista piata. Cum subliniaza dl Athanasiu, dreptul penal nu constituie decat una dintre ramurile dreptului, si avocatii partilor implicate in procese civile, comerciale,etc nu se bat in podium-uri ci in argumente, ca e vorba de bani, pana la urma, in tot ce inseamna schimburile civile si litigiile ce decurg din acestea, si zece centrimetri de teava de aluminiu si placa de melamina, in plus sau in minus, nu asigura automat succesul cauzei. Desigur, un sef ca Basescu, dotat cu o minte rudimentara, nu se putea inconjura decat de oameni care-i seamana; sa speram ca rasul nestapanit al dnei judecator Aghinitei la aflarea vestii cu podium-urile, combinat cu seriozitatea discursului academic al dlui Athanasiu vor restabili seriozitatea actului de justitie si, in viitor, si valorea simbolica a arhitecturii tribunalelor.

  5. Ii urez multa sabatate D-lui Profesor. Pedestalul procurorilor n-ea dat 1o ani de prostie basista in tara si afara, Kovesi ,Morar, Stanciu,Haineala si multi alti . imunitate la inteligenta.

  6. Multa sanatate domnule profesor Athanasiu! Eu inca mai sper sa vad in fruntea sistemului studenti de-ai dumneavoastra,care sa stie carte si sa fie de o probitate morala ireprosabila.Caragiale este mai actual ca oricand,cu morala si printipurile
    societatii.E simplu si functioneaza ,ca toate lucrurile simple,noi sa fim OAMENI, nu marionete in mainile cuiva !

Leave a Reply to AnticommieCancel reply