Batalia statului cu BOR pentru Biserica Domneasca din Curtea de Arges

Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a pierdut definitiv, la Curtea de Apel Alba Iulia, procesul deschis în urmă cu opt ani în care revendica dreptul de proprietate asupra Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, monument istoric ce datează de la mijlocul secolului al XIV-lea.

Instanţa a admis apelul formulat de Muzeul Municipal Curtea de Argeş faţă de o sentinţă a Tribunalului Sibiu, prin care Biserica Domnească, împreună cu întregul ansamblu al curţii domneşti, intră în proprietatea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

‘Admite ca fondat apelul declarat de pârâtul Muzeul Municipal Curtea de Argeş împotriva sentinţei civile nr. 1575/15.07.2015 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 2384/216/2008. Schimbă în parte sentinţa atacată, în sensul că respinge în tot acţiunea formulată de reclamanta Eparhia Argeşului si Muscelului Curtea de Argeş împotriva pârâtului Muzeul Municipal Curtea de Argeş’, se arată în sentinţa din 13 aprilie a Curţii de Apel Alba, publicată joi pe portalul instanţelor de judecată.

Tribunalul Sibiu, prin sentinţa pronunţată pe 15 iulie 2015, dăduse dreptate Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

‘Obligă pârâtul să lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie imobilul reprezentat de Biserica Sf. Nicolae Domnesc, zid incintă biserica actuală, zid incintă prima biserică, turnul poartă – fostă clopotniţă şi terenul aferent acestora, până la limita zidului incintei Ansamblului Curţii Domneşti’, se arăta în decizia instanţei de fond.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului au revendicat biserica şi ansamblul medieval în anul 2008. În anul 2009, preoţii au obţinut dreptul de a oficia slujbe în biserica monument istoric, iar Muzeul Municipal Curtea de Argeş a fost obligat să predea cheia de la uşa de acces şi obiectele de inventar aflate în interior.

Biserica Domnească de la Curtea de Argeş, ridicată în urmă cu peste şase secole şi jumătate, este unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii medievale de la sud de Carpaţi, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească.

Arhitectura bisericii este de inspiraţie bizantină, planul fiind în cruce greacă înscrisă, de tip complex. Pronaosul este îngust şi boltit, având în mijloc o cupolă, iar naosul este pătrat, boltit şi de dimensiuni foarte mari, bolta fiind susţinută de patru stâlpi peste care se înalţă turla.

Actuala biserică, închinată Sfântului Nicolae, a fost zidită pe locul uneia mai vechi, din secolul al XIII-lea, care avea dimensiuni mai mici. Concepută ca edificiu de cult şi loc de îngropăciune pentru domnitori, biserica trebuia să aibă o arhitectură monumentală şi să întrunească toate calităţile artistice care să exprime dorinţa de afirmare a unei domnii independente. Din acest motiv, ctitorii au apelat la meşteri de la sud de Dunăre, din ţinuturile în care se dezvoltase vechea artă bizantină.

Ridicarea lăcaşului de cult a început în timpul domniei lui Basarab I (1310-1352). O inscripţie descoperită la începutul secolului trecut pe zidul nordic al naosului menţionează moartea domnitorului la Câmpulung, în 1352, ceea ce demonstrează că la acel moment zidirea bisericii era terminată şi se lucra la tencuirea ei.

Biserica a fost finalizată sub domnia lui Nicolae Alexandru (1352-1364), în timp ce pictura interioară, în stil bizantin, datează din vremea lui Vladislav Vlaicu (1364-1377), relateaza Agerpres.