Biserica Rusă boicotează Conciliul Ortodox istoric în Creta

Prelaţi şi episcopi ai Bisericii ortodoxe urmează să se întâlnească la sfârşitul acestei săptămâni în insula Creta (Grecia) la un mare conciliu, marcat însă de absenţa unor Biserici, printre care cea puternică a Rusiei, relatează miercuri AFP.

‘El îi va îndemna pe toţi la unitate’ – mesajul evanghelic al acestui conciliu ‘sfânt şi mare’ trebuia să marcheze înţelegerea regăsită, pe fondul rivalităţilor politice şi teritoriale, a celor 14 Biserici autocefale ce formează ‘comuniunea ortodoxă’, cu 250 de milioane de credincioşi.

Cel puţin 500 de episcopi şi 250 de consilieri, fără a mai menţiona observatorii, sunt aşteptaţi din 19 până în 26 iunie la Academia Ortodoxă din Creta din nord-vestul insulei. Data nu a fost aleasă la întâmplare: duminică vor fi Rusaliile la ortodocşi.

Însă adunarea nu va oferi lumii imaginea unităţii dorite. În jurul preşedintelui conciliului, patriarhul ecumenic al Constantinopolelui Bartolomeu, care exercită o conducere onorifică în lumea ortodoxă, nu vor fi câţiva patriarhi. Unul este Kirill, patriarhul ‘întregii Rusii’, care păstoreşte jumătate din ortodocşi.

Evenimentul era cu atât mai aşteptat cu cât înalţii ierarhi ortodocşi nu s-au mai adunat într-un mare conciliu de la schisma din 1054 dintre Roma şi Constantinopol. Ultima lor participare la un asemenea eveniment, care să abordeze probleme de doctrină şi disciplină, a avut loc chiar în 787, data celui de-al şaptelea şi ultim conciliu considerat ecumenic de ortodoxie, Niceea II.

Pregătită de peste 50 de ani, organizarea acestui conciliu a fost decisă la sfârşitul lunii ianuarie, în cadrul unei adunări a înalţilor prelaţi la Geneva. Pentru elaborarea textelor a fost aleasă regula consensului. ‘Pe ordinea de zi există doar şase subiecte şi cel puţin jumătate par minore în ochii lumii’, afirmă istoricul Antoine Arjakovskz, care apreciază comunitatea ortodoxă ca fiind ‘bolnavă’. Documentul asupra ‘misiunii Bisericii ortodoxe în lumea contemporană’ ‘nu este credibil’, potrivit istoricului. ‘El condamnă orice război, în timp ce Biserica rusă a admis anexarea Crimeei’, afirmă el.

Alte subiecte sunt ecumenismul, pe care călugării de pe Munele Athos (Grecia) îl privesc cu îngrijorare, diaspora şi autonomia Bisericilor locale. Dar şi postul, care nu a stârnit dezbateri, şi familia, tratată ‘prea sumar pentru a răspunde provocărilor contemporane’, spune Carol Saba, consilier al patriarhului Antiohiei.

‘Se spune chiar că singurul punct real de pe agendă este fotografia de grup’, susţine specialistul în ortodoxie Jean-Francois Colosimo, evocând un ‘conciliu selfie’. ‘Dar, în cazul în care conciliul are loc, jos pălăria în faţa lui Bartolomeu: nu se poate cere mai mult unei lumi ortodoxe care iese din ruine’, adaugă el, făcând aluzie la lumea slavă post-comunistă şi la Orientul Mijlociu instabil.

Bisericile din Bulgaria şi Georgia au anunţat că nu vor participa, criticând îndeosebi absenţa mai multor ‘teme importante’, iar Serbia consideră întâlnirea din Creta o simplă reuniune de pregătire.

Biserica rusă s-a bazat pe aceste opoziţii când a cerut o amânare şi dând lovitura de graţie: fără Moscova şi patriarhul Kirill, mai puternic ca oricând după întâlnirea sa istorică cu papa Francisc din luna februarie la Havana, conciliului îi va fi greu să se numească ‘panortodox’.

Însă Bartolomeu nu vrea să renunţe la reuniunea ‘sa’, anunţându-şi sosirea în Creta de miercuri. ‘Patriarhatul ecumenic poate conta pe sprijinul Bisericilor albaneză, greacă, cipriotă, din Ierusalim şi Alexandria’, afirmă un preot ortodox citat de AFP, scrie Agerpres.