Deficitul bugetar consemnat de Romania in primele noua luni ale anului in curs a crescut la 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din Produsul Intern Brut (PIB), in conditiile in care, la sfarsitul perioadei similare din 2015, executia bugetului general consolidat s-a incheiat cu un excedent de 6,1 miliarde lei (0,87% din PIB), potrivit datelor publicate marti de Ministerul Finantelor Publice (MFP) si citate de Agerpres.  Comparativ cu primele opt luni ale anului, cand executia bugetara a fost de 3,1 miliarde de lei (0,4% din PIB), deficitul bugetului general consolidat s-a adancit, ajungand la 0,49% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, in suma de 165,8 miliarde de lei, reprezentand 21,9% din PIB, au fost cu 2% mai mici in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent.

In ceea ce priveste totalul veniturilor bugetare colectate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) in primele noua luni, acestea au ajuns la aproximativ 150 de miliarde de lei. Suma este cu 0,3% mai mare comparativ cu programul de incasari stabilit prin legile bugetare si cu 1,8%, respectiv cu 2,61 miliarde de lei, mai mult fata de perioada similara a anului 2015.

S-au inregistrat cresteri fata de aceeasi perioada a anului precedent la incasarile din: impozitul pe profit (+12,3%), contributii de asigurari sociale (+6,9%), accize (+6,4%), impozit pe salarii si venit (+3,8%).

In ceea ce priveste incasarile din TVA, acestea au inregistrat o scadere fata de aceeasi perioada a anului 2015, de 8,6%, in conditiile in care au fost afectate atat de reducerea cotei standard de TVA, de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat in incasarile din februarie, cat si de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicata de la 1 iunie 2015.

Incasarile din contributii de asigurari sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, acestea fiind influentate negativ de cresterea volumului varsamintelor la Pilonul II de pensii, precum si de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat contributiile de asigurari sociale aferente angajatorului din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale.

La nivelul administratiilor locale s-au inregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,1%, la impozite si taxe pe proprietate cu 7,3%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor cu 4,7%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 169,5 miliarde de lei, au crescut in termeni nominali cu 4% fata de aceeasi perioada a anului precedent, dar s-au redus cu 0,6 puncte procentuale ca pondere in PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 9,6% fata de aceeasi perioada a anului precedent, fiind determinate, in principal, de majorarile salariale acordate in a doua parte a anului 2015 si de majorarea salariului minim brut pe tara.

Majorarile salariale acordate in a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din institutiile publice locale, de 25% pentru personalul din sistemul public sanitar si a personalului din sistemul public de asistenta sociala, de 5% din luna septembrie si de 15% din luna decembrie pentru personalul din invatamant, de 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sanatate, invatamant si asistenta sociala.

Majorarea salariului minim brut pe tara a fost de 75 de lei incepand cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei si de 200 de lei incepand cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

“Mentionam ca in analiza cheltuielilor de personal trebuie tinut cont de faptul ca in trimestrul I 2015 s-a platit prima transa aferenta drepturilor stabilite prin hotarari judecatoresti in suma de aproximativ 1,5 miliarde de lei. De asemenea, incepand cu luna august 2016, se aplica noi cresteri salariale decise prin OUG nr. 20/2016, prin prorogarea unor termene, precum si prin unele masuri fiscal-bugetare”, explica MFP.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au scazut cu 1,3% fata de aceeasi perioada a anului precedent si cu 17% fata de programul stabilit pentru primele noua luni ale anului. Totodata, au scazut simtitor si cheltuielile cu dobanzile. Acestea sunt cu 15% mai mici fata de program.

Cheltuielile cu asistenta sociala au crescut fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 7,7%. Acestea au fost influentate, in principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie 2016, de dublarea alocatiei de stat pentru copii incepand cu 1 iunie 2015, precum si de alte masuri ce au fost aprobate in timpul anului 2016, care au condus la suplimentari ale cheltuielilor cu asistenta sociala, avute in vedere la prima rectificare bugetara, generate de: cresterea numarului de beneficiari de ajutor social, majorarea indemnizatiei acordate adultului cu handicap vizual grav si cresterea numarului de persoane incadrate in diverse tipuri de handicap, majorarea si modificarea modalitatii de stabilire a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului si a stimulentului de insertie, pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, functionari publici, parlamentari, auditori ai Curtii de Conturi.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si pe cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB.

8 COMMENTS

  1. nu e nici un secret, din 2017 noul guvern Ciolos va creste taxele si impozitele, va intensifica abuzurile si prigoana anaf-ului, la disperare. Motivul oficial va fi ca a facut Dragnea dezechilibre cu taierile de taxe, cu darea in plata….
    Motivul real e ca mica revenire economica ciclica inceputa in 2012 s-a terminat in 2015 si ca incompetentii tehnocrati n-au facut absolut nimic util in 2016. Daca Ponta, prin codul fiscal introdus din 2016 nu marea masiv cas, taxe si impozite, fmi ar fi fost deja la Bucuresti inca din vara. Dar vor veni la anul si – ca si pe vremea Basaului – ne mai procopsim cu 20 de miliarde credit, sa nu cada guvernul… guvernul Meu.
    Cind 1 euro = 1 dolar = 5 lei cam la anul pe vremea asta, sa nu va mirati. Si asta-i varianta optimista…

      • nu o sa fie eur=dolar in regimul asta, ar fi ca si cum bruxelles-ul ar lucra contra lui. dar eur=5 lei o sa fie dupa alegeri

        • hai sa punem un pariu virtual, pe o bere: eu zic ca pina de Martisor 1 eur = 1 usd
          (oricind, daca vom vedea la finalul vreunei luni ca este sub 1,03 atunci sa stii ca e good bye, merge in 0,9)

  2. asta e karma romaniei, sa fie condusa de pitici anosti, incompetenti. spun Karma pt ca pe oribilul asta nu ni l-am ales noi, sa zicem ca ne-am facut-o singuri cu mana noastra. si merg mai departe:
    Presedintele a crecut intr-o familie in care parintii lui au emigrat din tara natala. voi ce credeti, l-au invatat de mic pe Iohannis sa iubeasca Romania sau ca mai bine e in germania? deci inca un frustrat.
    La Ciolos la fel: cat de frustrat sa fii incat sa-ti numesti copilul Julien si sa te dai “om simplu”? cam la fel de frustrat cat poti fi ca sa porti pe tine trioul de fotbal tricolor peste camasa, la o vizita oficiala la Ambasada Romaniei de la Paris DAR sa vorbesti in franceza: culmea lingismului.
    Aceiasi culme atinsa si de Iohannis cand a luat un premiu in Germania ca presedinte al Romaniei!

  3. Normal ca acest deficit creste din moment ce PSD voteaza legi populiste fara rusine…Cat sa mai suporte si bugetul asta si-asa carpit atata pomeni si venituri luate stand acasa la tv.Mai munceste cineva in tara asta ?

  4. Julien, mare pisicher esti, nu amimtesti in nici un interviu sau declaratie lemnoasa de deficitul bugetar => in date reale esti pe (-), adica nu ai promovat! Vrei sa ramai in functie pe baza pilelor de la Cotroceni! Poti tu sa ne explici ce inseamna asta dpdv moral?

  5. Poate sa i spuna cineva lui Ciolos ca nu cetatenii trebuie sa finanteze o institutie publica ca TVR , din venituri proprii ,ci guvernul si / sau institutia insasi ?

Leave a Reply to AurelianCancel reply