Razboiul e o chestiune absolut separata, ce implica un sprijin neconditionat pentru o tara invadata.
Problema minoritatilor este insa tratata de #Ucraina cu reticenta, fiind invocat motivul unor drepturi prea mari date minoritatilor de care ar profita minoritatea rusa.
Fiind insa deja razboi, nu mai exista nici un argument logic pentru care minoritatea romanofona sa nu aiba toate drepturile respectate la standarde europene.
Ucraina ne ramane datoare, sper, nu prea multi timp.
In #Romania, avem nevoie de atitudini rationale si de rezultate concrete, nu de urlete si manifestari de tip ceausist. Naționalismele din aur de trompetă n-au adus niciodata nimic bun.

 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut astăzi, 11 ianuarie 2023, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Discuția a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la 4 ianuarie 2023, în cursul căreia s-a convenit ca șefii diplomațiilor de la București și Kiev să poarte discuții pentru soluționarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina.

În urma discuției, cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe. De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești (https://www.mae.ro/node/60649) și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba. A amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmytro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române. Totodată, în continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut referire la sprijinul solid și cuprinzător al țării noastre pentru Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă. De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre organizarea următoarei reuniuni a trilateralei România-R. Moldova-Ucraina, în continuarea celei de la Odesa din septembrie 2022.

România a fost printre primele ţări care au recunoscut Ucraina ca stat independent.

Stabilirea de relaţii diplomatice, la 1 februarie 1992, a fost urmată imediat de înființarea Ambasadei României la Kiev, în locul Consulatului General, care a funcţionat în capitala ucraineană din anul 1971. Ţara noastră acordă o atenţie specială dezvoltării relaţiilor cu Ucraina şi sprijină aspiraţiile sale europene. România nu recunoaşte actul contrar dreptului internațional de anexare a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă şi consideră acest teritoriu parte integrantă a Ucrainei.

 

Comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi. Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – “moldoveni”. Alte regiuni în care etnicii români locuiesc compact: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

 

Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă pentru tot ciclul preuniversitar, mai ales în contextul adoptării Legii Educației (septembrie 2017), utilizarea oficială a limbii române  în administraţie şi în justiţie, finanţarea insuficientă a activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc.

 

Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale, constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii culturale, lingvistice, etnice și religioase a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Comisia s-a întrunit până în prezent în șapte sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (Bucureşti), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (Bucureşti), octombrie – decembrie 2002 (la Bucureşti, respectiv Cernăuţi), noiembrie 2006 (Bucureşti), septembrie 2017 (Kiev), decembrie 2018 (București). Ministerul Afacerilor Externe al României depune toate eforturile pentru ca relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul etnicilor români din statul vecin, în conformitate cu angajamentele asumate de statul ucrainean prin Tratatul cu privire la relațiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina din 1997, Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

2 COMMENTS

  1. Din ce am mai citit eu reiesea insa ca romanii de acolo nu-si prea dau copiii la cele cateva scoli romanesti si prefera sa-i dea la cele ucrainene. Asta spunea un director al unei scoli romanesti. Nu cumva ne zbatem pentru o cauza pierduta?

Leave a Reply to Radu TudorCancel reply