Dezvaluirile cancelarului german Angela Merkel

Europa trebuie să se repoziţioneze pentru a putea răspunde provocărilor venite din partea celor trei rivali globali ai săi, China, Rusia şi SUA, a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel, relatează site-ul cotidianului The Guardian.

Merkel a afirmat, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei Süddeutsche Zeitung, că provocările pe care le înfruntă Europa variază de la ingerinţele ruse în alegerile electorale, influenţa economică a Chinei şi monopolul Statelor Unite în serviciile digitale.

“Nu există niciun dubiu că Europa are nevoie să se repoziţioneze în faţa unei lumi schimbate”, a mai declarat oficialul german.

“China, Rusia şi SUA ne forţează, din nou, să găsim o poziţie comună. Acest lucru este dificil din cauza intereselor diferite. Dar împreună rezolvăm lucruri, cum a fost, de exemplu, politica noastră comună privind conflictul din Ucraina”, a adăugat Merkel.

Acelasi cancelar german Angela Merkel a recunoscut că are ”o relaţie conflictuală” cu preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul german Süddeutsche Zeitung, relatează AFP.

”Desigur, avem o relaţie conflictuală”, a declarat dna Merkel, adăugând că ”există diferenţe de mentalitate” între ea şi preşedintele francez, şi diferenţe ”în înţelegerea de către ei a rolurilor”.

Între cei doi lideri există divergenţe de mai multe luni, de la blocarea vânzărilor de arme către Arabia Saudită decisă de către Berlin după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, până la viitorul Uniunii Europene, inclusiv Brexit-ul şi amânările acordate Regatului Unit.

Cancelarul a subliniat totuşi în acest interviu ”progresele enorme” realizate datorită cuplului franco-german, îndeosebi în materie de apărare. ”Noi am decis să dezvoltăm un avion de luptă şi un tanc împreună (…) Acesta este un semn de încredere că putem conta mai mult unii pe ceilalţi în materie de politică de apărare”, a declarat dna Merkel.

Cei doi lideri au semnat de asemenea în ianuarie Tratatul de la Aachen privind cooperarea şi integrarea franco-germană.

S-au deteriorat relaţiile în ultimele luni ? ”Nu, deloc”, a dat asigurări dna Merkel. Dar, admite ea, cei doi lideri au avut ”linii temporale diferite”.

Angela Merkel a subliniat astfel că, în timpul discursului lui Macron de la Sorbona din septembrie 2017 privind relansarea Europei, ea tocmai trecuse de etapa dificilă a alegerilor pentru Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) şi negocia o nouă coaliţie. I-au fost adresate reproşuri, inclusiv în propria sa tabără, că nu a dat curs propunerilor lui Macron.

Dna Merkel a pus accentul de asemenea pe diferenţele politice dintre cele două ţări: ”Sunt cancelar al guvernului de coaliţie şi sunt mult mai dependentă de parlament decât preşedintele francez, care nu are deloc dreptul de a intra în Adunarea Naţională”, în numele separării puterii executive de cea legislativă.

Cu zece zile până la alegerile europene, Angela Merkel consideră că este vorba de un scrutin ”de mare importanţă, de alegeri speciale”. Mulţi sunt ”neliniştiţi în legătură cu Europa, şi eu la fel”, a conchis cancelarul german.

Întrebat, într-o conferinţă de presă, la Paris, Macron a răspuns că-şi asumă ”confruntarea fecundă” cu partenera sa germană, cu obiecticul de a ”construi un compromis”.

”Este necesar să acceptăm dezacorduri de moment, că nu suntem total de acord cu privire la orice, pentru a construi un compromis cu Germania, pentru a putea avansa”, a subliniat preşedintele francez.

Divergenţele s-au multiplicat, efectiv, în ultimele luni – de la blocarea vânzării de armament către Arabia Saudită, decisă de Germania dupăasasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, la viitorul Uniunii Europene (UE), trecând prin Brexit şi amânările acordate regatului Unit.

Preşedintele francez a recunoscut, la fârşitul lui aprilie, dezacorduri cu Germania cu privire la un număr de subiecte şi arevendicat necesitatea de a afirma, de asemenea, ”poziţii franceze”.

Însă cancelarul subliniază în acest interviu ”progresele enorme” realizate mulţumită cuplului germano-francez, şi anume în domeniul Apărării.

”Am hotărât să dezvoltăm un avion de luptă şi un tanc împreună (…). Este un semn de încredere, în loc de a conta mai mult unii pe ceilalţi în domeniul politicii apărării”, subliniază Merkel.

Cei doi lideri, care susţin tabere diferite în alegerile europene, au semnat, de asemenea, în ianuarie, Tratatul de la Aachen/Aix-la-Chapelle cu privire la cooperarea şi integrarea franco-germană, la 53 de ani de la Tratatul de la Elysée, încheiat de generalul de Gaule şi Konrad Adenauer”

Relaţiile s-au deteriorat în ultimele luni? ”Nu, deloc”, dă asigurări Merkel. Dar, recunoaşte ea, cei doi lideri au avut ”temporalităţi diferite”.

Cancelarul subliniază astfel că, în discursul de la Sorbona al lui Macron, consacrat în septembrie 2017 relansării Europei, ea tocmai ieşea din alegeri legislative şi negocia o nouă coaliţie.

I s-au adresat reproşuri, inclusiv în tabăra sa conservatoare, cu privire la faptul că nu a acceptat propunerile lui Macron.

Merkel pune, de asemenea, accentul asupra diferenţelor politice între cele două ţări. ”Eu sunt cancelarul unui Guvern de coalişie şi sunt mult mai dependentă de Parlament decât preşedintele francez, care nu are dreptul să intre în Adunarea Naţională”, în numele separării puterilor executivă şi legislativă, scrie news.ro

Merkel nu împărtăşeşte nici analiza lui Macron potrivit căreia ”Europa nu a fost niciodată într-un pericol atât de mare”.

”Împi este greu săcompar situaşia actuală a Europei cu pericolele deceniilor precedente, pentru că nu eram acolo la acea vreme, iar acum sunt implicată în mod activ”, a obiectat Angela Merkel.

Macron este ”implicat”, la rândul său, însă ”nu de mult timp”, notează ea. ”Într-un fel, el aduce încă un pic de perspectivă din exterior. Este bine să ne vedem Europa din unghiuri diferite”, consideră ea.

Nathalie Loiseau, capul lidtei partidului prezidenţial La République en marche (LREM) în alegerile europene, a evocat, la rândul său, ”un ritm al Germaniei (…), al unui cancelar care a anunţat deja că este ultimul său mandat”.

”Este un ritm mai lent, care poate că nu e suficient pentru a răspunde provocărilor de azi”, a adăugat fostul ministru al Afacerilor Europene la BFM-TV.

Tarifele americane pe importurile de maşini europene ar putea fi un cal troian pentru lansarea de discuţii privind agricultura, apreciază un strateg al Bank of America Merrill Lynch. Preşedintele Trump a pornit la război împotriva UE, Chinei şi Canadei pentru practici comerciale despre care acesta spune că-i afectează pe americani. Dar cei care au de suferit de pe urma tarifelor sunt de fapt americanii, relevă studii recente, scrie zf.ro

Următoarea bătălie comercială a preşedintelui Donald Trump ar putea implica impunerea de tarife asupra importurilor auto din Europa, dar nu acesta ar fi de fapt obiectivul final al Casei Albe, potrivit CNBC.

O astfel de mişcare s-ar putea în schimb dovedi a fi un „cal troian“ pentru un acord mai amplu privind agricultura, susţine David Hauner, strateg în cadrul Bank of America Merrill Lynch.

Trump a ameninţat încă de anul trecut că va impune tarife de 25% pe importurile auto din UE, dar tarifele nu au fost încă impuse. Preşedintele american va lua o decizie în această privinţă până pe 18 mai.

„Credem că va exista cel puţin o încercare din partea SUA de a obţine anumite concesii de la Europa. Va fi foarte dificil mai ales dacă Trump va lansa o discuţie despre agricultură“, declară Hauner. Fermierii, o categorie de alegători foarte importantă pentru Trump, au avut puternic de suferit de la lansarea războiului cu China, iar acest lucru îl îngrijorează pe preşedinte înaintea alegerilor de anul viitor.

Un acord între SUA şi Europa este posibil atâta timp cât SUA limitează discuţiile comerciale la sectorul auto, potrivit lui Hauner.

Potrivit Office of the United States Trade Representative, importurile americane de produse agricole din UE au totalizat 23,9 mld $ în 2018, în timp ce exporturile de bunuri agricole americane către UE s-au situat la 13,5 miliarde $.

Importurile auto din ţările UE au avut o valoare de 56,4 mld $. În total, deficitul comercial pe bunuri al SUA cu UE a fost de 169,3 miliarde de dolari în 2018, cu 11,8% mai mare decât în 2017.

De la preluarea puterii, Trump s-a luat de importanţi parteneri comerciali pentru practici considerate incorecte, care afectează muncitorii şi companiile americane.

Dar economiştii se tem că gospodăriile americane încep deja să resimtă efectele negative ale primelor runde de tarife şi că acestea se vor confrunta cu o povară în creştere odată cu escaladarea ostilităţilor, scrie Financial Times.

Deşi Trump a declarat că „nu există niciu motiv“ pentru care gospodăriile americane să fie nevoite să plătească tarifele, studii recente arată că costurile tarifelor existente au fost transferate către gospodăriile şi afacerile americane şi că nu există dovezi clare că exportatorii chinezi şi-au redus preţurile.

„Dacă Trump va ţinti toate importurile chineze, consumatorii americani vor fi în prima linie a războiului comercial“, avertizează Mark Zandi, economist-şef Moodyís Analytics.