Acum se văd abia motivațiile “degradării” nepotului Medford/Mills; regele si-a făcut datoria pâna la capăt mentinand propriul act de abolire a legii primogeniturii masculine din 2007 si nici un ‘organ’ interesat in manipularea diverșilor descendenți bărbați, mai mult sau mai puțin bastarzi, ai lui Carol II sau ai lui Mihai I însuși, nu va trece de legea promulgată de ultimul șef masculin al Casei Regale a României pe motiv de eventuala ‘senilitate’ a acestuia la momentul promulgării. Regele moare dar nu se preda, asta e deviza care ne va îmbărbăta in doliul ce ne așteaptă.
Foarte frumos spus, “Regele moare dar nu se preda, asta e deviza care ne va îmbărbăta in doliul ce ne așteaptă.” Este si va ramane un exemplu demn de urmat pentru toti mai ales pentru cei care hotarasc destinele Romanie actuale.
Contd. Ce spuneam, a apărut deja pe surse Știrea ca Regele Mihai ar fi ucis un trecător călcându-l-l cu mașina, pe cand era încă adolescent (regele, nu victima); începe balul! Probabil, Ziariștii scăpați de Consiliul anti-discriminare trebuiau “scăpați” exact in vederea campaniei de defăimare a ultimului suveran al României, nu putea sa rămână singur bietul Turcescu, sau CTP NECRUȚĂTORUL sa facă singur fatza sarcinii de “partid”. Si mai e si o problema de timing fiindcă leucemia nu așteaptă sa se strângă urlatorii si cortegiul funerar risca sa eșueze, ca spectacol, fara huiduielile de rigoare la orice înmormântare a unui simbol al neamului.
Arestarea gen.Antonescu de catre regele Mihai impreuna cu comunistii urmata de luarea ca prizonieri de razboi a sute de mii de ostasi ai armatei romane de catre trupele sovietice reprezinta un act de mare tradare nationala, indiferent de cum privim lucrurile. Alta ar fi fost soarta Romaniei daca gen. Antonescu nu era arestat si acesta ar fi incheiat el un armistitiu cu URSS. Din pacate atat Carol al II cat si Mihai nu s-au ridicat la valoarea titlului si rangului pe care l-au avut.
pacat gindul ca exista era confortabil, era o ancora cu un trecut cit de cit mai onorabil si o vaga iluzie viitoare Sanatate! Dumnezeu sa va aiba in paza!
Acum se văd abia motivațiile “degradării” nepotului Medford/Mills; regele si-a făcut datoria pâna la capăt mentinand propriul act de abolire a legii primogeniturii masculine din 2007 si nici un ‘organ’ interesat in manipularea diverșilor descendenți bărbați, mai mult sau mai puțin bastarzi, ai lui Carol II sau ai lui Mihai I însuși, nu va trece de legea promulgată de ultimul șef masculin al Casei Regale a României pe motiv de eventuala ‘senilitate’ a acestuia la momentul promulgării. Regele moare dar nu se preda, asta e deviza care ne va îmbărbăta in doliul ce ne așteaptă.
Foarte frumos spus, “Regele moare dar nu se preda, asta e deviza care ne va îmbărbăta in doliul ce ne așteaptă.”
Este si va ramane un exemplu demn de urmat pentru toti mai ales pentru cei care hotarasc destinele Romanie actuale.
Contd. Ce spuneam, a apărut deja pe surse Știrea ca Regele Mihai ar fi ucis un trecător călcându-l-l cu mașina, pe cand era încă adolescent (regele, nu victima); începe balul! Probabil, Ziariștii scăpați de Consiliul anti-discriminare trebuiau “scăpați” exact in vederea campaniei de defăimare a ultimului suveran al României, nu putea sa rămână singur bietul Turcescu, sau CTP NECRUȚĂTORUL sa facă singur fatza sarcinii de “partid”. Si mai e si o problema de timing fiindcă leucemia nu așteaptă sa se strângă urlatorii si cortegiul funerar risca sa eșueze, ca spectacol, fara huiduielile de rigoare la orice înmormântare a unui simbol al neamului.
Arestarea gen.Antonescu de catre regele Mihai impreuna cu comunistii urmata de luarea ca prizonieri de razboi a sute de mii de ostasi ai armatei romane de catre trupele sovietice reprezinta un act de mare tradare nationala, indiferent de cum privim lucrurile. Alta ar fi fost soarta Romaniei daca gen. Antonescu nu era arestat si acesta ar fi incheiat el un armistitiu cu URSS. Din pacate atat Carol al II cat si Mihai nu s-au ridicat la valoarea titlului si rangului pe care l-au avut.
Am senzația că Istoria României se oprește în loc.
Îmi imaginez amărăciunea D-lui Acad. Dinu C. Giurescu, căruia îi urez din suflet multă sănătate!
pacat
gindul ca exista era confortabil, era o ancora cu un trecut cit de cit mai onorabil si o vaga iluzie viitoare
Sanatate! Dumnezeu sa va aiba in paza!