Posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană, a declarat joi Alexandru Rafila, consilierul ministrului Sănătății.

“Ipotezele probabile care au fost stabilite de echipa mixtă — specialiști români și străini — sunt două: focar de infecție cu origine alimentară sau pentru unele dintre cazuri o posibilă transmitere interumană”, a spus Rafila, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, în continuare se va derula investigația epidemiologică împreună cu specialiști ANSVSA. Acesta consideră foarte importante îmbunătățirea sistemului de raportare a îmbolnăvirilor, dar și evaluarea capacităților de laborator la nivelul spitalelor și DSP-urilor.

“Am avut grijă ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul ‘Marie Curie’, indiferent dacă aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacău, să fie trimise în Italia la laboratorul european de referință. Testând aceste probe, ei au găsit șase seruri pozitive și toate au fost cu anticorpi corespunzători lui Escherichia coli 026 toxigen. Este clar în acest moment, dacă avem rezultatele analizelor, pe de o parte, diagnosticul clinic, pe cealaltă parte, că această asociere este legată de apariția unui cluster, am spune noi, adică apariția unui număr mai mare de cazuri într-un anumit teritoriu, într-un interval relativ scurt de timp, care este de 2-3 săptămâni. Este vorba de șase seruri pozitive din 13 testate. Din cele șase seruri pozitive avem trei din Argeș, unul din București, unul din Bacău și unul din Dolj”, a precizat Alexandru Rafila.

El a susținut că nu este vorba despre un focar epidemiologic. “Cum au apărut ele și asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toții — echipa din România și echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor — că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns și cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment”, a explicat Rafila.

Potrivit acestuia, începând din anul 2010, numărul de cazuri de sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și 25 de cazuri.

“Acest lucru nu înseamnă că acestea au fost toate cazurile de sindrom hemolitic-uremic, probabil că forme mai ușoare nu au fost încadrate în această categorie”, a mai spus acesta.

4 COMMENTS

  1. Hello! Nea ministru!
    – Ce au cu medicii dacă totul le este impus?
    – Ce vină au medicii dacă de ani de zile hrana românului e 80-85% din import care este aruncată direct la vînzare şi consum?
    – Cum să ai un popor sănătos şi bebeluşi sănătoşi dacă consumul e bazat în proporţii uriaşe pe chimicale?
    Ştie mă, ştie toţi!

  2. Mi se pare clar ca pe deoparte avem de-a face cu o boala ale carei origini, necunoscute, provoacă panica, pe de alta, cu incapacitatea ministerului de resort a indigui aceasta panica, cu consecințele de rigoare: căutarea de țapi ispasitori, candele aprinse in loc de soluții practice, demonizarea medicilor si, evident, represalii din partea DNA asupra presei care isterizează populația tocmai la momentul bilanțului triumfalist ținut de șefa brigăzilor negre (așa apar uniformele in poze) anti-corupție. Din păcate, cabinetul Ciolos, venit ca Deus ex Machina pe ruinele de la Colectiv, nu se poate servi de “isteria” populației pentru a se mai legitima odată si nici nu vrea sa demisioneze înainte de a-si termina misiunea “divina” de a aduce normalitatea necesară supraviețuirii dupa consumarea oricărei tragedii. Intru totul, o imagine jalnica, ce-mi amintește de vechiul regim (comunist) in care “sabotajul” era cauza tuturor nenorocirilor de la dezastre naturale pana la accidente de cale ferată sau epidemii greu de stăvilit, ivite din senin. Si sabotajele erau mediatizate, propaganda avea grija de asta tocmai in scopul de a potoli panica; cine tăcea nu era presa, ci oamenii prin casele lor, luate de apa sau îndoliate, fiindcă represiunea pândea la tot pasul; acum vorbesc si oamenii simpli dar asta nu le va ajuta la nimic.

  3. Comun este si varsta copiilor.Ori mâncare, ori vaccin per os , ori sursa exogena. Poate apă, poate sampon, săpun sau pampersi.

Leave a Reply to părere...Cancel reply