Forum de securitate. Agresiunea Rusiei ingrijoreaza NATO. SUA, angajament ferm in Romania

Am avut bucuria sa moderez astazi unul din panelurile Formului de securitate organizat de Institutul Aspen Romania, impreuna cu German Marshall Fund of United States si NATO. Acest format ramane cel mai interesant din Romania prin perspectiva subiectelor dezbatute si al invitatilor de top.

Iata cateva din relatarile media :

NATO ar trebui “să implementeze o strategie incluzivă, cuprinzătoare şi consistentă, pe termen lung, pentru a susţine securitatea la Marea Neagră”, a afirmat, joi, ministrul Apărării, Gabriel Leş, la “Atlantic – Black Sea Security Forum”.

“Rusia a ajuns la un nou nivel al abordării sale strategice, fiind gata să folosească agresiunea directă pentru a atinge anumite obiective politice şi de securitate”, a spus ministrul.

El a vorbit, în acest context, despre evoluţiile “agresive” din zona Mării Negre, majoritatea dublate de “lipsa de transparenţă şi predictibilitate”. Leş a menţionat “militarizarea Crimeii”, expedierea în zonă a “unor sisteme militare moderne şi capabilităţi, inclusiv ofensive”.

“Toate acestea sunt lucruri care ne îngrijorează în mod real şi credem că Alianţa ar trebui treacă dincolo de descurajarea pasivă din regiune şi să implementeze o strategie incluzivă, cuprinzătoare şi consistentă, pe termen lung, pentru a susţine securitatea la Marea Neagră”, a afirmat el.

Leş a amintit exerciţiile militare ale Rusiei la graniţa NATO şi astfel a vorbit despre “o dinamică agresivă şi provocatoare, aproape cotidiană”.

“Obiectivele strategice sunt evidente – să instaureze şi să păstreze dominaţia militară şi să nege accesul occidental în regiune, să submineze aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova”, a adăugat ministrul.

Într-un context atât de complex şi plin de provocări, a spus el, Marea Neagră a devenit o “zonă de importanţă strategică pentru securitatea Alianţei”, nu doar o “problemă regională”.

Ministrul Apărării a vorbit despre abordarea României privind securitatea militară, în contextul în care ţara noastră deţine, în prima jumătate a anului, Preşedinţia Consiliului UE.

Potrivit lui Leş, obiectivele României sunt “pragmatice” şi iau în calcul complementaritatea, în domeniul apărării, dintre UE şi NATO.

“Uniunea Europeană trebuie să se adapteze realităţilor cotidiene şi să presteze mai bine în domeniul apărării şi securităţii”, a afirmat ministrul, care a susţinut că “NATO rămâne esenţa apărării europene”.

Pe de altă parte, Leş a spus că sunt şi provocări “care nu sunt şi nu vor fi preocuparea NATO”. “Aici Uniunea Europeană trebuie să se consolideze”, a evidenţiat ministrul Apărării, citat de Agerpres.

România este unul dintre jucătorii-cheie în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră, în această regiune existând “multe activităţi de tip hibrid” în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, în deschiderea “Atlantic-Black Sea Security Forum”.

“Din punctul nostru de vedere, centrul de gravitaţie se mută din zona Atlanticului către o regiune mică, numită Marea Neagră”, a afirmat şeful diplomaţiei române. El a spus că motivele acestei “mutări” sunt faptul că la Marea Neagră este graniţa de est a NATO, dar şi activităţile hibride din zonă.

“În ultimii 10 ani am avut multe activităţi de tip hibrid în regiunea noastră. Vorbesc despre Georgia, Ucraina şi mă gândesc şi la conflictele îngheţate din Transnistria, Armenia şi Azerbaidjan şi multe alte locuri”, a punctat el.

Astfel, Meleşcanu s-a referit şi la situaţia din Crimeea.

“Marea Neagră a fost mereu una în care au existat cooperare, schimburi culturale, legături economice din vremuri vechi până acum. Ce s-a întâmplat a fost mutarea Federaţiei Ruse în estul Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii. Nu este o simplă anexare a Crimeii, este un pas către a avea un spaţiu puternic pentru echipamente militare în Marea Neagră”, a susţinut el.

Totodată, Meleşcanu a evidenţiat că regiunea Mării Negre este “unul dintre coridoarele de transport de energie din Asia Centrală şi Asia în general către Uniunea Europeană”.

“România este unul dintre jucătorii-cheie din Marea Neagră”, a spus el, menţionând apartenenţa ţării noastre la NATO şi câteva dintre bazele militare ale Alianţei de pe teritoriul român.

Ministrul de Externe a vorbit la summit şi despre actualul context în ceea ce priveşte securitatea mondială.

“Din păcate, securitatea care exista în timpul Războiului Rece iese din discuţie. Din păcate, acorduri foarte importante pentru dezarmare, precum INF (…) şi multe altele, nu mai există. Acest lucru a creat un vid la nivelul legislativ ce priveşte Apărarea în lumea noastră”, a afirmat acesta şi a adăugat că aceste schimbări au dus la crearea de puteri regionale.

“Cu toată modestia, România este unul dintre subiectele-cheie din regiune”, a afirmat el şi a abordat şi subiectul schimbării, în prezent, a tacticilor de război.

“Trebuie să înţelegem că esenţa însăşi a războiului se schimbă. Înainte, când aveam războaie convenţionale, armatele se înfruntau, vorbeam de arme, avioane şi altele. Astăzi suntem foarte conştienţi de faptul că războiul clasic, cum era înainte, nu mai există. Vorbim acum de război hibrid, comunicare strategică, construirea rezilienţei”, a mai afirmat ministrul.

Relaţia transatlantică a fost un alt subiect abordat de Teodor Meleşcanu.

“Atunci când vorbim despre conflictele existente, fie ele economice sau de altă natură, trebuie să recunoaştem că Uniunea Europeană şi ţările europene, în general, sunt practic un aliat natural al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să recunoaştem asta şi de aceea, pentru România, relaţia transatlantică este unul dintre stâlpii de bază ai securităţii sale”, a mai susţinut Meleşcanu.

El a făcut referire şi la libertatea din interiorul NATO care oferită statelor membre.

“Avem un avantaj, suntem de partea bună a baricadei. Toţi membrii NATO şi ai Uniunii Europene în general promovează ideea respectării în totalitate a regulilor trasate de dreptul internaţional şi de asemenea suntem susţinători convinşi ai ideii că fiecare ţară are dreptul să fie liberă să îşi determine viitorul. Acestea sunt acorduri de bază, din punctul nostru de vedere, pentru tot ce facem în viitor”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

Totodată, a evocat şi Articolul 5 al Tratatului.

“Dacă vă uitaţi la ţări şi la cele mai recente operaţiuni militare, observaţi că toată lumea încearcă să se menţină sub ceea ce este demarcat în Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. NATO este cea mai importantă şi cea mai de succes alianţă la nivel mondial. Toată lumea încearcă să nu treacă linia roşie, marcată de Articolul 5”, a spus ministrul de Externe. 

Apărarea şi descurajarea trebuie să fie dublate de comunicare strategică, dar şi de rezilienţa societăţii în general, a declarat, joi, la o dezbatere, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, adăugând că diplomaţia are un rol important în contextul modificării “naturii războiului”, motiv pentru care propune ca bugetul Ministerului Afacerilor Externe să ajungă la un procent din PIB, dublu faţă de cât este în prezent.

“Dacă vă uitaţi la (…) schimbarea naturii războiului, la accentul şi priorităţile pe care le avem în ceea ce priveşte combaterea războiului hibrid, în principal prin consolidarea rezilienţei, prin toate metodele dedicate comunicării strategice, fără aceste elemente nu putem să ne simţim cu adevărat în siguranţă”, a afirmat şeful diplomaţiei române la “Atlantic-Black Sea Security Forum”.

El a spus că apărarea văzută doar din punct de vedere militar nu este suficientă.

“Astăzi, când vorbim, noi avem o contribuţie foarte importantă pe partea militară, la apărare şi securitate, la nivel internaţional şi la nivelul NATO. Dar trebuie să înţelegem că multe dintre aspectele care trebuie abordate sunt practic în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe şi a societăţii române, global. Când vorbim de rezilienţă, când vorbim despre dialogul structurat în cadrul OSCE, este evident că nu ne putem baza doar pe apărare şi descurajare. Trebuie să folosim toate elementele, să le combinăm, pentru a deveni adevăraţi parteneri şi jucători importanţi (…) şi în Uniunea Europeană”, a punctat Teodor Meleşcanu.

În context, a vorbit despre o eventuală creştere a bugetului Ministerului Afacerilor Externe la 1% din Produsul Intern Brut.

“Faptul că alocăm 2% din PIB Ministerului Apărării cred că este o idee foarte bună şi există un consens politic legat de aceasta. Cred că a venit momentul să ne gândim, de asemenea, la creşterea posibilităţilor şi activităţilor din domeniul nostru. (…) Cred că ar trebui să ne gândim, de asemenea, la 1% din buget pentru Ministerul Afacerilor Externe şi diplomaţia noastră. În prezent nu este rău, avem 0,54%, dar 1% din PIB ar putea fi un instrument foarte important pentru dezvoltare”, a punctat el. 

Statele Unite ale Americii și-au intensificat eforturile pentru apărarea continentului european și alocă tot mai multe resurse în acest sens, a declarat joi col. Scott A. Weston, atașatul militar al Washington-ului la București. Afirmațiile au fost făcute joi, în cadrul conferinței Atlantic-Black Sea Security Forum, organizată de Institutul Aspen din România, scrie g4media.

Principalele declarații făcute de col. Scott A. Weston:

• Împărtășim aceleași valori și suntem gata să luptăm împreună pentru ele pentru a prezerva modul nostru de viață, în esență, asta înseamnă NATO.
• Securitatea oferită de NATO protejează economiile noastre, democrația, statul de drept, drepturile omului. Iar democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului oferă statelor NATO succesul economic.
• Tocmai aceste principii au făcut din țările noastre cele mai prospere regiuni ale lumii.
• Aproape 50% din PIB-ul global e realizat de statele NATO.
• E ca un cerc: protejăm acest valori, dar aceste valori stau la baza succesului economic. Iar acest succes economic ne permite să apărăm lucrurile în care credem.
• Se decuplează SUA de europeni, caută alternative? Cred că dacă vă uitați la ceea ce fac SUA, în realitate, dacă aveți în vedere acțiunile sale, veți vedea că cheltuim mai mult pentru apărarea Europei, avem mai multe trupe în Europa și desfășurăm mai multe exerciții.
• Generalul Scaparotti (Curtis M. Scaparotti, Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa – n.r.) a declarat în fața Congresului că are nevoie de mai mult în Europa.
• Suntem dedicați NATO.
• Nu există niciun dubiu cu referire la art. 5 (din Tratatul Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac asupra unuia dintre aliați va fi considerat un atac asupra tuturor – n.r.)

NATO este o alianță clădită pe un anumit set de valori fundamentale, care trebuie respectate de toate statele membre și care nu trebuie ignorate atunci când apar derapaje, susține Stephen Flanagan, în prezent expert la think-tank-ul RAND Corporation și fost consilier la Casa Albă în mandatele mai multor președinți americani, scrie g4media.

Există susținere la Washington pentru alianță și apărarea Europei, deopotrivă în zona oficialilor și a opiniei publice, mai spune fostul consilier prezidențial.

Principalele declarații făcute de Stephen Flanagan, joi, la conferința Atlantic-Black Sea Security Forum, organizată de Institutul Aspen România:
Cooperarea în Europa și apărarea Europe reprezintă doar 5,6% din întregul nostru efort.

• Avem responsabilități la scară globală, cu operațiuni majore în Orientul Mijlociu, în Asia de Est. Deci nu vorbim de o povară care nu poate fi susținută.
• Potrivit unui sondaj realizat de Pew, peste 65% dintre americani sprijină pe deplin NATO.
• Anul trecut, Senatul a votat, cu 97 la 2, o rezoluție în favoarea sprijinirii NATO.
• Cred că angajamentul american din teren este evident.
• Sunt perfect de acord cu ceea ce a spus anterior col. Weston și vă încurajez și pe dumneavoastră, și am mai spus asta de multe ori în fața europenilor: Nu vă uitați la tweet-urile care vin de la Casa Albă, ci la ceea ce se întâmplă efectiv, uitați-vă la acțiuni.
• S-ar putea spune despre mine că sunt independent acum, dar că ideile mele se plasează într-o oarecare opoziție întrucât am lucrat cu câțiva dintre foștii președinți. Însă am lucrat și pentru președintele George H. W. Bush.
• Cred că unele comentarii au generat turbulențe de care nu era nevoie și care au creat unele dubii în rândul europenilor cu privire la angajamentul american.