“nu ne face bine ca ne spalam rufele in familie” iaca, umor de calitate! zicerea “originala” era “a spala rufele murdare in public” da probabil ca nu dadea bine…. mai cu seama cind vorbesc Doamnele
Super: RT o intreaba cum poate pleca Dragnea si Lia raspunde cum se alege presedintele:)) Plus ca nu inteleg: afirmatia “daca nu era Dragnea nu se facea stadiinul de la Craiova” ascunde o dezvaluire de trafic de influenta?!
Interesant răspunsul Olguței Vasilescu: ca fost primar, d-sa înțelege eventualele frustrări ale primaresei Firea fatza de încetineala cu care primește sprijin de la guvern, dar ca ministru are vedere de ansamblu și știe ca nimeni nu e suficient de “nebun”, la nici un minister, ca sa submineze proiectele unui primar (al capitalei no less) cu riscul de-a pierde voturi la următoarele alegeri. Dincolo de mesajul “rabinic”: amandoi aveți dreptate, și guvernul și primarul, răspunsul ex-primăriței de Craiova continea un avertisment la adresa Gabrielei Firea, ceva de genul “ai depășit limita și ne pui pe toți in pericol ”(limita unui simplu conflict între administrația locală și “centru”, vezi povestea cu stadionul) a carei încărcătura emoțională a trecut sticla (prin grija dlui Tudor care n-a corectat greșeala cu rufele in familie) precum faimosul glonț de argint. Însuși faptul ca “Vasileasca” cea cu gura mare de “peremista”(cum o etichetează vizitatorii indignati ai paginii ei FB) s-a încurcat in zicale arată ca așa-zisa rebeliune a primarului de București are la baza orice altceva decât un simplu conflict administrativ; și, dacă ne uitam la reacția lui Ponta cu privire la conflictul Firea-Dragnea, gura bogata a Olguței Vasilescu capătă tonuri de Casandra. Caci Ponta o plasează pe Firea printre oamenii de “valoare”, printre “vechii” luptători ai PSD aruncați la gunoi de “străinul” venit din PD-L (Dragnea) care a acaparat partidul cu ajutorul altor “venetici”—Peremiști, poate?—și-i susține pe fatza rebeliunea in numele acestor vechi luptători sacrificați de uzurpatorului Dragnea și clica lui. Retorica lui Ponta șchioapătă rău prin punctele esențiale—cum îl pui pe Banicioiu alături de Zgonea descalifici totul: discurs, personaje, mesaj—dar merge drept la ținta in cazul “străinilor” adoptați de PSD, a lui Codrin Ștefănescu și-a Olguței Vasilescu, de pilda, care au rămas loiali partidului de adopție și i-au fost loiali lui, personal, lui Victor Ponta, pana când Ponta a părăsit partidul, și pe ei înșiși, fără măcar sa le spună bun rămas. Deci ce spune “Vasileasca” lui “Gabi” e : nu te baga, și nu ne baga pe toți, intr-un conflict care nu ne privește și nu se știe unde poate duce; Ponta e carismatic (ma rog, prin comparatie cu Dragnea) dar nu tine la “familie”, nu ne lua familia, te rugam! Și asta dezleagă, in ochii spectatorului obișnuit, enigma Ponta: omul n-are discernământ, nu știa cine-i sunt aliații nici la momentul Colectiv, nici n-a aflat, între timp, pe cine poate conta in lupta lui contra “uzurpatorului” Dragnea. Peremiștii, puii de cuc ai partidului, nu l-au înjurat niciodată pe Ponta, n-au terfelit memoria guvernării lui cu nici un prilej, chiar atunci când au fost acuzați ca ei i-au construit “cultul personalității” care l-a dus la pierderea alegerilor (Olguța Vasilescu a fost ținta bătăii cu pietre pentru festivalurile închinate lui Ponta, laCraiova, Timp de un an și mai bine după prezidențialele 2014), cea mai “ascutita” critica pe care i-a adus-o Ștefănescu fiind faptul ca nu și-a motivat demisia in fatza lor, a grupului de loialiști, cum s-ar spune. Deci “Gabi” sa se păzească de “vraja” pontismului, ca are suficientă putere ca sa reziste cu succes tendințelor despotice ale lui Dragnea iar ei, miniștrii, nu sunt “nebuni” sa n-o susțină in activitatea de primar al capitalei, uite, ea, Olguța, de pilda, sau Rovana, sau chiar Teodorovici, cu aerele lui de fante (înșelătoare, de altfel) toti ar fi gata s-o “ia de mâna” și sa meargă împreuna sa-l trezeasca la “rațiune” pe colegul de la Transporturi—-exact cum a făcut Dragnea, pe vremea când era ministru in guvernul Ponta și a mers cu ea, cu Olguța, pe la toate ministerele, sa-i rezolve construcția stadionului! Anecdota stadionului e așadar mai mult decât o anecdota, e o “pilda”, o istorie exemplara din timpul guvernarii Ponta pe care “copiii adoptivi” ai PSD o servesc “vechilor luptători” as zice, cu generozitate; nu știu dacă Firea va tine seama de pilda —dacă ne luam după împăcarea “creștinească” dintre ea și Basescu totul va sfarsi in melodrama, oricum—dar e interesant faptul ca ea a fost oferită din “afecțiune” pentru Firea, și nu de frica sau din slugărnicie fatza de Dragnea. Și aici, Vasileasca a fost foarte clară: după schimbarea regulamentului, șeful PSD e ales prin vot direct de TOȚI membrii partidului, nu exista posibilitate de putsch, vedeți-va de treaba cu visele voastre “erotice”, domnilor din presa de opozitie și chibiților din parlament & administrația prezidențială. Foarte interesantă întâlnirea de aseară, cu pesediști vechi și noi, marginalizați și activi, felicitari dle Tudor!
“nu ne face bine ca ne spalam rufele in familie”
iaca, umor de calitate!
zicerea “originala” era “a spala rufele murdare in public” da probabil ca nu dadea bine…. mai cu seama cind vorbesc Doamnele
Iti vine si tie randul la urlatoare,olguto! Crezi ca s-a sfarsit totul!?
Nebuni de legat toti pesedistii
Super: RT o intreaba cum poate pleca Dragnea si Lia raspunde cum se alege presedintele:))
Plus ca nu inteleg: afirmatia “daca nu era Dragnea nu se facea stadiinul de la Craiova” ascunde o dezvaluire de trafic de influenta?!
Interesant răspunsul Olguței Vasilescu: ca fost primar, d-sa înțelege eventualele frustrări ale primaresei Firea fatza de încetineala cu care primește sprijin de la guvern, dar ca ministru are vedere de ansamblu și știe ca nimeni nu e suficient de “nebun”, la nici un minister, ca sa submineze proiectele unui primar (al capitalei no less) cu riscul de-a pierde voturi la următoarele alegeri. Dincolo de mesajul “rabinic”: amandoi aveți dreptate, și guvernul și primarul, răspunsul ex-primăriței de Craiova continea un avertisment la adresa Gabrielei Firea, ceva de genul “ai depășit limita și ne pui pe toți in pericol ”(limita unui simplu conflict între administrația locală și “centru”, vezi povestea cu stadionul) a carei încărcătura emoțională a trecut sticla (prin grija dlui Tudor care n-a corectat greșeala cu rufele in familie) precum faimosul glonț de argint. Însuși faptul ca “Vasileasca” cea cu gura mare de “peremista”(cum o etichetează vizitatorii indignati ai paginii ei FB) s-a încurcat in zicale arată ca așa-zisa rebeliune a primarului de București are la baza orice altceva decât un simplu conflict administrativ; și, dacă ne uitam la reacția lui Ponta cu privire la conflictul Firea-Dragnea, gura bogata a Olguței Vasilescu capătă tonuri de Casandra. Caci Ponta o plasează pe Firea printre oamenii de “valoare”, printre “vechii” luptători ai PSD aruncați la gunoi de “străinul” venit din PD-L (Dragnea) care a acaparat partidul cu ajutorul altor “venetici”—Peremiști, poate?—și-i susține pe fatza rebeliunea in numele acestor vechi luptători sacrificați de uzurpatorului Dragnea și clica lui. Retorica lui Ponta șchioapătă rău prin punctele esențiale—cum îl pui pe Banicioiu alături de Zgonea descalifici totul: discurs, personaje, mesaj—dar merge drept la ținta in cazul “străinilor” adoptați de PSD, a lui Codrin Ștefănescu și-a Olguței Vasilescu, de pilda, care au rămas loiali partidului de adopție și i-au fost loiali lui, personal, lui Victor Ponta, pana când Ponta a părăsit partidul, și pe ei înșiși, fără măcar sa le spună bun rămas. Deci ce spune “Vasileasca” lui “Gabi” e : nu te baga, și nu ne baga pe toți, intr-un conflict care nu ne privește și nu se știe unde poate duce; Ponta e carismatic (ma rog, prin comparatie cu Dragnea) dar nu tine la “familie”, nu ne lua familia, te rugam! Și asta dezleagă, in ochii spectatorului obișnuit, enigma Ponta: omul n-are discernământ, nu știa cine-i sunt aliații nici la momentul Colectiv, nici n-a aflat, între timp, pe cine poate conta in lupta lui contra “uzurpatorului” Dragnea. Peremiștii, puii de cuc ai partidului, nu l-au înjurat niciodată pe Ponta, n-au terfelit memoria guvernării lui cu nici un prilej, chiar atunci când au fost acuzați ca ei i-au construit “cultul personalității” care l-a dus la pierderea alegerilor (Olguța Vasilescu a fost ținta bătăii cu pietre pentru festivalurile închinate lui Ponta, laCraiova, Timp de un an și mai bine după prezidențialele 2014), cea mai “ascutita” critica pe care i-a adus-o Ștefănescu fiind faptul ca nu și-a motivat demisia in fatza lor, a grupului de loialiști, cum s-ar spune. Deci “Gabi” sa se păzească de “vraja” pontismului, ca are suficientă putere ca sa reziste cu succes tendințelor despotice ale lui Dragnea iar ei, miniștrii, nu sunt “nebuni” sa n-o susțină in activitatea de primar al capitalei, uite, ea, Olguța, de pilda, sau Rovana, sau chiar Teodorovici, cu aerele lui de fante (înșelătoare, de altfel) toti ar fi gata s-o “ia de mâna” și sa meargă împreuna sa-l trezeasca la “rațiune” pe colegul de la Transporturi—-exact cum a făcut Dragnea, pe vremea când era ministru in guvernul Ponta și a mers cu ea, cu Olguța, pe la toate ministerele, sa-i rezolve construcția stadionului! Anecdota stadionului e așadar mai mult decât o anecdota, e o “pilda”, o istorie exemplara din timpul guvernarii Ponta pe care “copiii adoptivi” ai PSD o servesc “vechilor luptători” as zice, cu generozitate; nu știu dacă Firea va tine seama de pilda —dacă ne luam după împăcarea “creștinească” dintre ea și Basescu totul va sfarsi in melodrama, oricum—dar e interesant faptul ca ea a fost oferită din “afecțiune” pentru Firea, și nu de frica sau din slugărnicie fatza de Dragnea. Și aici, Vasileasca a fost foarte clară: după schimbarea regulamentului, șeful PSD e ales prin vot direct de TOȚI membrii partidului, nu exista posibilitate de putsch, vedeți-va de treaba cu visele voastre “erotice”, domnilor din presa de opozitie și chibiților din parlament & administrația prezidențială. Foarte interesantă întâlnirea de aseară, cu pesediști vechi și noi, marginalizați și activi, felicitari dle Tudor!