Liderii Uniunii Europene reuniți joi la Bruxelles au căzut de acord că Rusia încearcă să slăbească Uniunea, transmite Reuters. Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ei “au subliniat tot felul de ostilități din partea Rusiei, de la violări ale spațiului aerian la campanii de informare, atacuri cibernetice, amestec în procesele politice din UE și nu numai”.
“Având în vedere aceste exemple, e clar că strategia Rusiei este să slăbească UE”, a spus Tusk într-o conferință de presă, târziu după miezul nopții.
“Scopul nostru nu este să creăm tensiuni cu Rusia. Noi pur și simplu reacționăm la pașii făcuți de Rusia. Sigur că UE este permanent deschisă dialogului, dar nu ne vom compromite valorile și principiile”, a insistat președintele Consiliului. “De aceea, am căzut de acord să ne menținem orientarea și mai ales să păstrăm unitatea UE”, a adăugat el.
Liderii europeni au convenit și să ia în calcul toate opțiunile în caz că Rusia continuă să comită atrocități în Siria, alături de armata siriană. Cu toate acestea, ei nu au formulat explicit opțiunea unor noi sancțiuni, așa cum era prevăzut în forma inițială a concluziilor summitului. Reuters afirmă că Italia s-a opus până la capăt ideii de suplimentare a sancțiunilor împotriva Moscovei, deși Regatul Unit, Franța și Germania au insistat pentru maximum de presiuni pentru încetarea asaltului asupra rebelilor sirieni de la Alep.
Premierul italian Matteo Renzi, a cărui țară are relații economice extinse cu Rusia, a declarat presei că sancțiunile economice nu trebuie incluse în strategia UE, deoarece nu vor obliga Moscova să negocieze un acord de pace.
La summit s-au discutat și subiecte legate de migrație și comerț. A rămas deschisă problema acordului de liber schimb între UE și Canada (CETA). Liderii europeni vor continua vineri să încerce să convingă regiunea belgiană Valonia să accepte tratatul, pentru a permite Belgiei să își dea acordul. Înaintea reuniunii, Tusk afirmase că în cazului unui eșec, CETA ar putea fi “ultimul acord comercial” al UE.
Premierul britanic Theresa May, aflată la prima participare la o reuniune europeană la vârf, a avut puțin timp la dispoziție, la finalul dineului de lucru de joi, pentru a-și prezenta planurile privind retragerea țării sale din UE. Președintele francez Francois Hollande a avertizat-o să fie gata de negocieri dure pentru Brexit.
Relocarea recentă de către Rusia a unor sisteme mobile de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad nu reprezintă o amenințare la adresa Uniunii Europene, ci este un avertisment pentru NATO, a declarat joi într-un interviu pentru Euronews ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, potrivit publicației ruse Vzgliad.
“De fapt, Rusia avertizează astfel NATO. Nu cred că aceasta are de a face cu UE”, a afirmat diplomatul rus, întrebat dacă transferul de sisteme Iskander în Kaliningrad reprezintă o amenințare militară directă la adresa UE. Dacă ceva amenință UE, atunci aceasta vine în primul rând de la ea însăși, a opinat Cijov.
Moscova, potrivit lui, a avertizat mai demult NATO că în cazul instalării de către Alianță în țările vecine Federației Ruse a unor sisteme capabile să doboare rachete balistice, Rusia va lua ca măsură de represalii desfășurarea unor rachete cu rază scurtă de acțiune în Kaliningrad, teritoriu rusesc situat între Lituania și Polonia.
Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, calificase marți transferul unor sisteme de rachete rusești “Iskander-M” în regiunea Kaliningrad drept o “demonstrație agresivă de forță” în fața Europei.
La 14 octombrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța este profund preocupată de plasarea rachetelor rusești, capabile să transporte focoase nucleare lângă granițele Alianței Nord-Atlantice și că va continua politica de întărire a apărării, împreună cu dialogul politic.
Ministerul Apărării rus a confirmat la 8 octombrie informațiile din presă cu privire la transferul unor sisteme mobile de rachete Iskander-M în enclava Kaliningrad. Purtătorul de cuvânt al ministerului, general-colonelul Igor Konașenkov spusese că “nimeni nu a făcut secret din transportul sistemelor Iskander în Kaliningrad” în scopul unor exerciții de rutină, la fel ca în alte rânduri în trecut.
Instalarea rachetelor Iskander-M în regiunea Kaliningrad schimbă semnificativ situația militar-politică din regiune, având în vedere că creează superioritate tactică de partea forțelor armate rusești, scrie publicația citată în pagina sa electronică.
Subiectul se așteaptă să fie discutat la 26-27 octombrie, la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor apărării din cele 28 de țări membre ale NATO.
Rusia amenințase încă din 2008 că va amplasa rachete cu raza scurtă de acțiune în Kaliningrad, o enclavă înconjurată de state membre ale Uniunii Europene, ca represalii la amplasarea elementelor sistemului antirachetă în Europa de Est, considerând aceasta drept o amenințare directă la adresa securității sale. De atunci, relațiile dintre Moscova și Occident s-au deteriorat la un nivel fără precedent de la încheierea războiului rece, ca urmare a rolului jucat de Rusia în criza din Ucraina, a anexării Crimeii și a implicării sale în conflictul din Siria.
În Lituania ar putea fi amplasate anul viitor sisteme de rachete antiaeriene Patriot, odată cu desfășurarea batalionului multinațional al NATO, a declarat joi în fața presei la Vilnius un responsabil militar lituanian, relatează website-ul postului Fox News.
Generalul Vitalijus Vaiksnoras a subliniat că în prezent au loc discuții despre posibilul transfer al acestor sisteme în Lituania și încă nu s-a luat nicio decizie.
Sistemele americane Patriot sunt proiectate pentru apărarea împotriva avioanelor, dar și a rachetelor balistice.
NATO a decis în luna iulie ca anul viitor să desfășoare patru batalioane multinaționale în Polonia și în cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania), ca răspuns în fața intensificării activității militare a Rusiei în zonă.
Potrivit generalului citat, primele trupe din cadrul batalionului care va avea baza în Lituania vor sosi în această țară în luna martie, iar până în luna iulie batalionul va fi deplin operațional.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-a declarat “preocupat” joi de înaintarea spre Marea Mediterană a unei flote navale a Rusiei care ar putea “participa la operațiuni” aeriene în Siria, informează AFP.
“Rusia are dreptul de a opera în apele internaționale”, a spus Stoltenberg, dar “ceea ce ne preocupă este că această flotă escortând un portavion poate fi utilizată pentru a participa la operațiuni deasupra Siriei”, a adăugat el.
“Suntem preocupați de faptul că escorta navală rusă poate fi folosită pentru a sprijini operațiunile în Siria care vor crește suferințele”, a declarat de asemenea șeful Alianței atlantice.
El a precizat că nave ale NATO monitorizează acest grup aeronaval în timp ce el se apropie de destinație, într-o “manieră responsabilă și măsurată”.
Flota rusă a anunțat sâmbătă că portavionul Amiral Kuznețov, staționat de obicei la Severomorsk în Marea Barents, se îndrepta spre Siria, cu mai multe avioane și elicoptere de luptă la bord, pentru a întări prezența militară a Rusiei în această zonă.
Amiral Kuznețov și alte șapte nave care îl însoțesc au fost fotografiate luni în apele internaționale din largul Norvegiei, potrivit centrului de operațiuni al armatei norvegiene.
Regimul sirian este sprijinit de aliatul său rus în ofensiva aeriană lansată la sfârșitul lunii septembrie împotriva cartierelor rebelilor în partea de est în Alep, cel mai mare oraș din nordul Siriei, amintește France Presse.
