Lideri europeni și ai lumii ajung la Kiev, luni, pentru o întâlnire în jurul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la împlinirea a trei ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei – sunt discutate inclusiv garanții de securitate pentru țara invadată.
La primele ore ale dimineții au ajuns președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, dar și premierul canadian Justin Trudeau.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit în deschiderea Summitului de la Kiev. Acesta spune că Ucraina are acum „mai mulți prieteni în lume decât oricând înainte”.
„Nimeni în lume nu crede că minciunile rusești despre țara noastră și despre poporul nostru, nici măcar cei care au devenit aliații Rusiei”, adaugă el.
Zelenski repetă, de asemenea, un mesaj pe care l-a transmis de mai multe ori înainte – Ucraina „trebuie să fie la masa negocierilor împreună cu Europa”.
Aceasta se referă la discuțiile dintre Washington și Moscova, care până acum au exclus aliații europeni și Kievul.
„Ținta strategică a Rusiei este Europa, modul de viață european și viitorul Europei”, avertizează el. „Și viitorul Europei nu poate fi decis fără Europa”, mai spune președintele ucrainean.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a propus o dată fixă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană: 1 ianuarie 2030, scrie Ukrainska Pravda.
Nausėda a remarcat că acum este momentul ca europenii să își asume responsabilitatea fără întârziere.
“Securitatea Europei depinde de securitatea Ucrainei. De aceea vreau să accelerez aderarea Ucrainei la UE. Propun o dată de 1 ianuarie 2030”, a spus Nausėda.
Europa trebuie să sprijine Ucraina mai mult ca niciodată, a declarat luni şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, în timp ce blocul a convenit să impună mai multe sancţiuni Rusiei înainte de o serie de întâlniri la Bruxelles, Kiev şi Washington prevăzute în această săptămână.
„Trebuie să sprijinim Ucraina acum, mai mult ca oricând”, a declarat şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE la Bruxelles.
Cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, asupra căruia miniştrii au convenit luni, include o interdicţie privind importurile de aluminiu primar şi vânzările de console de jocuri, precum şi listarea proprietarilor şi operatorilor a 74 de nave din aşa-numita flotă fantomă a Rusiei, utilizată pentru a eluda sancţiunile.
Ucraina va primi o nouă tranşă de 3,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în luna martie, a declarat la Kiev şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la un ajutor aprobat anterior. Von der Leyen a declarat, de asemenea, că Ucraina va beneficia de planurile UE de creştere a producţiei europene de arme şi a capacităţilor de apărare.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au transmis luni o declaraţie comună cu ocazia a trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Redăm integral declaraţia comună:
„În urmă cu trei ani, Rusia a început războiul său ilegal şi la scară largă de agresiune împotriva Ucrainei. Războiul brutal al Rusiei vizează în mod deliberat infrastructura civilă şi critică. Poporul ucrainean a dat dovadă de curaj în apărarea ţării sale şi a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional. Aducem un omagiu tuturor celor care şi-au sacrificat viaţa şi au pierdut persoane dragi pentru independenţa şi libertatea Ucrainei.
Rusia şi liderii săi poartă întreaga responsabilitate pentru acest război şi pentru atrocităţile comise împotriva populaţiei ucrainene. Continuăm să solicităm tragerea la răspundere pentru toate crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise. Salutăm paşii făcuţi recent în direcţia înfiinţării unui Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei
Uniunea Europeană şi partenerii săi au acţionat rapid şi unitar pentru a sprijini Ucraina. Uniunea Europeană a acordat Ucrainei asistenţă economică, umanitară, financiară şi militară în valoare totală de 135 de miliarde EUR, dintre care 48,7 miliarde EUR reprezintă asistenţă militară. Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil, inclusiv pentru reconstrucţia ţării după război.
Rusia şi poporul său plătesc un preţ pentru acţiunile liderului lor. Împreună cu partenerii noştri, am impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei şi a celor care sunt complici la război şi rămânem dispuşi să sporim presiunea asupra Rusiei pentru a-i limita capacitatea de a purta războaie. Folosim deja profiturile excepţionale provenite din îngheţarea activelor ruseşti pentru a sprijini industria de apărare şi redresarea energetică a Ucrainei. Astăzi, am adoptat un al şaisprezecelea pachet de sancţiuni pentru a spori şi mai mult presiunea colectivă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune.
În paralel, am luat măsuri fără precedent la nivelul UE pentru a creşte producţia industriei europene de apărare şi vom continua să ne sporim capacitatea. Acest lucru ne va permite să ne intensificăm sprijinul militar şi cooperarea cu Ucraina, consolidând în acelaşi timp pregătirea noastră de apărare şi suveranitatea europeană.
Ucraina face parte din familia noastră europeană. Ucrainenii şi-au exprimat dorinţa pentru un viitor în cadrul Uniunii Europene. Am recunoscut acest lucru prin acordarea statutului de ţară candidată Ucrainei şi prin lansarea negocierilor de aderare. Ucraina a înregistrat progrese semnificative în reformele legate de aderare, în cele mai dificile circumstanţe. Integrăm deja Ucraina în piaţa internă a UE. Viitorul Ucrainei şi al cetăţenilor săi se află în Uniunea Europeană.
Într-un mediu internaţional şi geopolitic dificil, subliniem importanţa menţinerii solidarităţii transatlantice şi globale cu Ucraina. Subliniem necesitatea de a asigura concentrarea continuă a comunităţii internaţionale asupra sprijinirii Ucrainei în realizarea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile, bazată pe formula de pace ucraineană.
Suntem ferm alături de Ucraina, reafirmând că pacea, securitatea şi justiţia vor prevala”.
Este alertă aeriană în toată Ucraina, după ce rușii au atacat masiv cu 185 de drone. Atacul vine în contextul în care liderii europeni și premierul canadian Justin Trudeau sunt la Kiev și discută cu Volodimir Zelenski. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 drone în 12 regiuni, scrie Kyiv Independent.
Federaţia Rusă este pregătită să poarte negocieri cu privire la Ucraina, dar va opri ostilităţile doar atunci când rezultatul negocierilor va fi pe placul părţii ruse, a declarat luni ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută la Ankara după discuţii cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan, relatează TASS.
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cărui ţară nu face parte din UE, dar este membră a NATO, a stârnit râsete ironice, luni, în sala de la Kiev unde se desfăşoară evenimentul dedicat marcării celor trei ani de când Ucraina rezistă agresiunii ruse, afirmând că Europa implicată în această dezbatere înseamnă mai mult decât UE cea cu 27 de membri, adăugând apoi, într-o paranteză, într-o aluzie clară la premierul Ungariei, Viktor Orban: „Poate nu toţi 27”, relatează The Guardian.
De asemenea, el a vorbit despre asistenţa din partea Canadei, stârnind din nou râsete cu o glumă vizând comentariile expansioniste ale lui Donald Trump. „Cumpărăm Canada, astfel încât să-i aducem înapoi”
Însă premierul Norvegiei a exprimat la dezbatere un punct de vedere serios, afirmând că Europa nu poate pur şi simplu „să se văicărească pentru a avea un loc la masa” negocierilor şi că singura modalitate de a-l determina pe preşedintele american Donald Trump să ia în serios cererile sale ar fi să pornească de pe o poziţie de forţă.
El a avertizat asupra riscului ca Europa să aibă o voce divizată, afirmând că „pentru acest grup mai mare, trebuie să ne unim şi să facem lucrurile să aibă sens. (Preşedintele francez Emmanuel) Macron se află astăzi la Washington. (Premierul britanic Keir) Starmer va fi peste câteva zile, dar trebuie să reunim toate aceste (eforturi – n.r.). Pentru că dacă nu o facem, nu există o voce europeană şi atunci suntem pur şi simplu mult mai slabi”, a punctat Jonas Gahr Støre.
Punctul său de vedere mai larg a fost că orice rezolvare a conflictului s-ar putea baza pe Norvegia şi pe Marea Britanie ca ţări din afara UE, dar, a spus el, şi „Turcia trebuie să fie în ecuaţie”.
Pe de altă parte, cancelarul austriac în exerciţiu Alexander Schallenberg, a cărui ţară este în UE, dar nu este în NATO, a declarat la Kiev că „neutralitatea nu împiedică Austria să aibă o poziţie foarte clară” în privinţa războiului din Ucraina. „Este clar că acest război brutal trebuie să înceteze. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Şi, ca orice război, trebuie să se încheie la masa negocierilor, cu toate părţile implicate aşezate la masă. Dar nu trebuie să se încheie sub nicio formă – şi nu cred că se va încheia – ca o pace impusă”, a afirmat Schallenberg, care este şi ministrul de externe al ţării.
„Un lucru trebuie să fie foarte clar. Negocierile privind Ucraina trebuie să includă Ucraina, la fel cum negocierile privind securitatea europeană trebuie să includă toate părţile interesate din Europa. Vom continua, ca Austria, să sprijinim toate eforturile serioase în vederea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile în Ucraina”, a transmis Schallenberg.
