Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor. Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală pentru faptele reclamate că a fi fost comise de către magistraţi. Proiectul de lege prezentat de ministrul Justiţiei vizează modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
O a treia direcţie va fi înfiinţată în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, şi va face urmărirea penală pentru faptele reclamate că a fi fost comise de către magistraţi este una dintre modificările propuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la legile justiţiei. O altă modificare vizează trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la Ministerul Justiţiei.
Printre modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi care vizează cele trei legi privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi CSM se numără şi aceea ca urmaşii magistratilor pensionaţi să nu mai beneficieze de contractul de închiriere a locuinţei.
De asemenea, se propune abrogarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de magistrat fără concurs şi cu avizul CSM, la instanţe sau la parchete în cadrul cărora magistratul a funcţionat până la data pensionării.
Totodată, modificările vizează că soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Ministrul Justiţiei a mai anunţat că, potrivit modificărilor legislative, în cadrul Parchetului General va fi înfiinţată o a treia direcţie, pe lângă DNA şi DIICOT, care să facă urmărirea penală pentru faptele reclamate că ar fi fost comise de către magistraţi. El a precizat că va fi vorba despre un corp de 20 de procurori la acestă nouă direcţie.
O altă modificare semnificativă este că Inspectia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei.
“În multe ţări este aşa. Respectând deplina autonomie pe care o are. Nu intră sub coordonarea factorului politic. Eventual, se poate autonomiza, dar sănu fie dependenţa de CSM. Nu CSM să-i facă regulamentul de funcţionare. Dacă avem în România 7.000 de magistraţi, avem 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Această competenţă a IJ vine că o altă formă de asigurare a independenţei”, a explicat Toader.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că unele dintre modificările la legile justiţiei vizează eliminarea posibilităţii ca magistraţii pensionari să poată fi reîncadraţi, iar drepturile locative ale magistraţilor vor înceta odată cu raporturile de serviciu, pentru că în prezent locuinţele alocate judecătorilor sau procurorilor pot fi păstrate inclusiv după pensionare şi chiar de către moştenitorii acestora.
Ministrul Justiţiei a spus că propune eliminarea posibilităţii menţinerii dreptului locativ după pensionare chiar şi de către urmaşii foştilor magistraţi.
“Propunem deci eliminarea, abrogarea acestei prevederi. Dacă a încetat contractul de muncă al magistratului, atunci încetează şi beneficiul spaţiului locativ”, a explicat Toader.
Potrivit acestuia, o altă propunere vizează eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau de procuror după pensionare, cu avizul CSM.
“Propunem abrogarea acestui text de lege. Magistraţii se pensionează la 25 de ani activiate, asta înseamnă la 49 de ani. Nu sunt de acord cu aceste reîncadrări, chiar dacă solicitantul este foarte bun. Faptul că un pensionar se reîncadrează nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Am convingerea că locul liber trebuie scos la concurs. Avem atâţia tineri valoroşi care să slujească statul de drept! Această prevedere actuală încalcă oricum şi alt principiu, şi anume că un statut socio-profesional nu poate fi dobândit prin proceduri diferite şi după criterii diferite, şi anume unii cu avizul CSM şi alţii prin alte concursuri şi trepte. De altfel, Curtea Constituţională a pronunţat multe decizii prin care legile au fost declarate neconstituţionale”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Modificări semnificative la legile justiţiei – majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor. Procurorul general, adjunctul, seful DNA, numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum
Procurorul general, adjunctul acestuia şi şeful DNA vor fi numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Totodată, şeful instanţei supreme va fi numit la propunerea preşedintelui.
Propunerile semnificative anunţate de către ministrul Justiţiei – majorarea vechimii pentru promovare: 7 ani vechime efectivă pentru promovarea la tribunal pentru judecători şi 7 ani vechime efectivă pentru procuror şi 8 ani pentru a promova în funcţia de procuror DNA sau DIICOT.
Pentru promovarea la Curtea de Apel, ministrul propune o vechime de 10 ani şi tot 10 ani pentru un procuror pentru a promova la funcţia de procuror de pe lângă Curtea de Apel. Pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea este de 18 ani vechime efectivă şi cel puţin 3 ani de activitate la Curtea de Apel.
Ministrul Justiţiei a mai spus că alte modificări se referă la renunţarea la promovarea magistraţilor pe loc.
El a mai explicat magistraţii vor fi remuneraţi în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, nu în funcţie de gradul obţinut şi ţinut la sertar.
“Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.
De asemenea, el propune ca funcţiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani, în loc de 3 în prezent.
“Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine”, a explicat el.
Alte propuneri vizează comisiile de concurs – pentru promovarea la ICCJ, din comisiile de concurs vor face parte cadre didactice universitare, profesori.
Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ este prevăzută, de asemenea, în aceste modificări, fiind propus un al doilea post de vicepreşedinte al instanţei supreme. “ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte”, a explicat Toader.
Potrivit acestuia, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificaă în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.
Procedura de numire la Ministerul Public, pentru funcţii de conducere – să decidă Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, este o altă modificare.
Astfel, preşedintele ICCJ şi vicepreşedintii ICCJ vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM – doar Secţia pentru judecători, ci nu a plenului, cum este în prezent.
Procurorul general, adjunctul acestuia, şeful DNA vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitţei, şi nu a preşedintelui, ca până acum.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.
“Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiţiei: Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuz sau neglijenţă în serviciu, nici despre foaia de parcurs pe decizia CEDO”, a declarat ministrul Justiţiei în conferinţa de presă în care prezintă acest proiect.
El a spus că astăzi se împlinesc exact şase luni de când este ministru al Justiţiei, dar nu şi-a propus să fac un bilanţ, însă “este o coincidenţă binevenită”.
Toader a precizat că proiectul de lege va merge la Guvern şi îşi exprimă speranţa că va fi adoptat, apoi imediat în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală.
“Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă”, a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.
“Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept”, a spus Tudorel Toader.
Cele trei legi modificate prin acest proiect sunt Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie news.ro.
