Judecătorii Curţii Constituţionale au avut, joi, în dezbatere proiectele legislative de modificare a Constituţiei României şi au declarat că prevederile privind interzicerea amnistiei şi graţierii persoanelor care au comis fapte de corupţie încalcă limitele de revizuire a Legii fundamentale.
CCR a dezbătut proiectul de lege al PNL şi USR, precum şi iniţiativa legislativă a PSD-ALDE care prevede tot revizuirea Legii fundamentale.
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, „înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea”.
PNL şi USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.
Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleşi în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României” pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Modificările vizează şi funcţia de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie”. De asemenea, parlamentarii şi Guvernul nu vor putea avea iniţiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupţie.
Propunerea mai prevede şi interzicerea acordării, de către preşedintele României, a graţierii individuale pentru fapte de corupţie.
La ieşirea din sediul CSM, şefa Instanţei Supreme a spus că este de acord cu decizia CCR, chiar dacă nu a citit motivarea, pentru că, la nivel de principiu, amnistia trebuie reglementată prin lege şi că interzicerea amnistiei pe anumite aspecte ale infracţionalităţii este o opţiune a legiuitorului.
„Instituţia amnistiei este reglementată de Codul de Procedură Penală, de Codul Penal, este reglementată de lege, aşa că nu pot decât să fiu de acord, fără să citesc motivarea deciziei Curţii Constituţionale, dar la nivel de principiu, amnistia trebuie reglementată prin lege”, a precizat Cristina Tarcea, în legătură cu decizia CCR, prin care s-a decis că amnistia nu poate fi interzisă prin lege.
,,Asta e opţiunea legiuitorului, poate fi interzisă prin lege, în anumite circumstanţe, pe anumite aspecte ale infracţionalităţii, dar este opţiunea legiuitorului”, a mai completat Cristina Tarcea, cu privire la posibilitatea de a nu interzice amnistia prin lege, scrie Mediafax.
