Franţa a ratat în ultimii ani integrarea imigranţilor”. Este o declaraţie făcută de ministrul francez de interne Christophe Castaner în contextul în care în Parlament are loc în după-amiaza aceasta o dezbatere pe tema imigraţiei. În paralel însă clasa politică este preocupată de fenomenul radicalizării islamiste şi al infiltrării serviciilor publice de către islamul radical, subiecte care revine în actualitate după atentatul comis joia trecută de un funcţionar chiar în sînul Prefecturii de poliţie de la Paris. Marţi opt octombrie, în prezenţa preşedintelui Emmanuel Macron, li se va aduce un omagiu oficial celor patru victime, trei poliţişti şi un funcţionar ucişi de Mickaël Harpon.
În presa franceză începe să fie utilizat un nou concept, dénislamisme, pentru înţelegerea acestei noi drame, pe care unii comentatori o califică drept o “afacere de stat”. Sensul acestui cuvînt ar putea fi definit cam aşa: negare a faptului că Franţa ar avea o problemă cu Islamul. În franceză déni înseamnă refuz de a vedea anumite aspecte ale realităţii.
Într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro, Alexis Brézet critică virulent o anumită “avangardă islamo-stîngistă aflată în război deschis împotriva civilizaţiei occidentale”. Această stîngă care pretinde că ar deţine monopolul moralei în politică, mai arată editorialisul de la Le Figaro, refuză în mod sistematic să asculte avertismentele lansatorilor de alertă în legătură cu ofensiva islamului radical în Franţa. Iar cei care au curajul să “vadă” realitatea sunt taxaţi de islamofobi, li se reproşează că ar încerca să stigmatizeze întreaga comunitate musulmană sau că ar incita la ură. Alexis Brézet critică în special unul din argumentele acestor “islamo-stîngişti” foarte influenţi în spaţiul mediatic. Din punctul lor de vedere, musulmanii s-ar afla azi în aceeaşi situaţie în care s-au aflat evreii, altfel spus musulmanii ar fi victime ale persecuţiilor. Ori, cine denunţă islamismul este considerat că îi atacă pe musulmani, deci riscă să fie calificat de-a dreptul de… nazist!
Mickaël Harpon, a cărui radicalizare islamistă a început cu zece ani în urmă, a lovit, prin crimele sale, într-un simbol situat în inima Parisului. Practic el a atacat, ca un “inamic din interior”, chiar instituţia însărcinată să-i apere pe francezi.
Si cotidianul de stînga Libération recunoaşte că ne aflăm în faţa unui fenomen extrem de grav, şi citează un înalt funcţionar cu următoarea constatare: “Ierarhia administrativă nu dorea să admită sindromul unei radicalizări în propriile sale servicii. A existat o dorinţă de minimizare a problemei”. Implicit, şi cotidianul cu simpatii de stînga recunoaşte deci dénislamisme-ul de care vorbeam mai sus. Libération evocă existenţa unui raport parlamentar realizat în iunie anul acesta pe marginea unor eventuale infiltrări islamiste în rîndurile celor 45 000 de funcţionari cît numără Prefectura de Poliţie de la Paris. Raportul semnala în jur de 15 persoane susceptibile să fie radicalizate. Mai rămîne întrebarea: dar pe ansamblul administriaţiei franceze? Oare cîte tentative de infiltrare există?
Salafiştii şi Fraţii musulmani par să beneficieze de surse de finanţare infinite pentru acţiunile lor. Si intervin peste tot acolo unde Franţa nu a reuşit să-i integreze pe străini, se le ofere locuri de muncă, să le insufle valorile republicane.
Giles Kepel, universitar francez care care studiază de 40 de ani mişcările islamiste şi jihadiste, arată în le Figaro că în Franţa există în prezent “teritorii cucerite de islamism”. Acestea sunt, în general, zone urbane unde asociaţiile salafiste şi cele gerate de Fraţii musulmani impun un “eco-sistem” bazat pe noi reguli, inspirate de Coran, în ruptură cu societatea franceză. Din aceste “enclave” provin şi “inamicii din interior”, care uneori trec la acţiune, cum a fost cazul şi cu Mickaël Harpon, scrie Matei Vişniec pe www.rfi.ro
Premierul francez Edouard Philippe a făcut luni un bilanţ critic al politicii ţării sale cu privire la migraţie, afirmând că aceasta nu şi-a atins încă toate obiectivele, în deschiderea unei dezbateri în parlament, relatează AFP.
Philippe a subliniat că numărul solicitărilor de azil a crescut cu 22% între 2017 şi 2018, deplângând faptul că ‘sistemul francez de azil a ajuns la saturaţie’.
‘Nu mă tem să reflectez la ideea de cote’ în materie de imigraţie economică, a mai spus şeful guvernului, care a ţinut să adauge că ‘imigraţia zero’ este o ‘falsă soluţie, care nu a existat în trecut şi cu atât mai puţin poate fi imaginată acum, într-o lume deschisă şi hiperconectată’.
Dezbaterea începută luni de legislatorii francezi are loc la un an de la promulgarea legii supranumite ‘azil-imigraţie-integrare’ (pentru controlul migraţiei, un drept de azil efectiv şi o integrare reuşită) şi la solicitarea preşedintelui Emmanuel Macron, dar subiectul continuă să creeze divizare, notează France Presse.
Cu 123.000 de solicitanţi de azil înregistraţi în 2018, o creştere anuală de 22%, Franţa este una din rarele ţări europene unde aceste cifre sunt în progres. Ponderea cererilor venite de la cetăţeni din ţări ‘sigure’ ca Albania şi Georgia îngrijorează autorităţile.
Recente comentarii ale polemistului Eric Zemmour, asimilându-i pe imigranţii musulmani unor ‘colonizatori’, au scos în evidenţă sensibilitatea subiectului. Justiţia franceză a deschis o anchetă pentru ‘provocare la ură’, dar deputaţii dreptei au sărit în apărarea ‘libertăţii de exprimare’ a jurnalistului.
Imigranţii reprezintă 9,7% din populaţia Franţei, faţă de 5% în 1946, potrivit Institutului naţional de statistică.
‘Franţa nu trebuie să fie nici mai mult, nici mai puţin atractivă decât vecinii săi’, a pledat Edouard Philippe, lansând un apel la ‘a privi lucrurile în faţă, fără tabu-uri, fără a renunţa la propriile principii’, mai ales în ce priveşte condiţiile de acces la îngrijiri medicale, scrie Agerpres.
Stick-ul USB pentru stocarea de date descoperit în biroul lui Mickael Harpon, care şi-a ucis joia trecută patru colegi la Prefectura de Poliţie din Paris, este în continuare examinat, în acest stadiu nefiind descoperit vreun ‘transfer ilicit de date’, potrivit unei surse apropiate anchetei, informează miercuri AFP.
‘Stick-ul USB este în continuare în curs de examinare’, a declarat această sursă, confirmând o informaţie a săptămânalului Le Point.
Numeroşii anchetatori ai Poliţiei Judiciare (PJ) pariziene mobilizaţi pentru examinarea conţinutului acestui stick USB cu mare capacitate de stocare ‘au lucrat până la orele trei dimineaţa’, a precizat sursa.
Potrivit primelor verificări ale experţilor informatici, ‘nu există transferuri ilicite de date’. ‘Tot ce este pe acest stick USB a fost transferat în cadrul funcţiei’ pe care o deţinea Mickael Harpon, informatician la serviciul tehnic din cadrul Direcţiei de Informaţii de la Prefectura Poliţiei din Paris (DRPP), a comentat sursa, care nu a dorit să ofere mai multe detalii.
După descoperirea stick-ului USB, anchetatorii încearcă să facă un ‘inventar exhaustiv’ al conţinutului acestuia, în special pentru a afla dacă imagini de propagandă ale organizaţiei Stat Islamic (SI) care se găsesc pe el, precum şi date cu privire la angajaţi ai Prefecturii din Paris aveau sau nu legătură cu activitatea profesională a lui Mickael Harpon.
Patru funcţionari ai Prefecturii de la Paris au fost ucişi la 3 octombrie de către acest agent administrativ, prezentat ca radicalizat.
