Desi pare ca a inteles esenta mesajul unei conferinte la care a participat, un deputat UDMR face o gafa lingvistica intr-o declaratie publica. Rozalia Biro spun ca “Secretarul General al NATO a facut o afirmatie duplicitara”. Cu siguranta a vrut sa spuna despre declaratia lui Stoltenberg ca este “cu dublu sens”.
Duplicitar are un sens negativ, acuzator. Inseamna ipocrit.
Dublu sens reliefeaza egala raspundere pe umerii tarilor UE care sunt si in NATO, in contextul afirmatiilor Secretarului General.
“Cu inteles duplicitar” pot fi angajamentele nerespectate ale unor state NATO pentru bugetul apararii de 2%, nu afirmatia lui Stoltenberg. E o diferenta majora de nuanta.
N-ar fi prima oara cand limba romana joaca feste in exprimarea unor parlamentari UDMR. O corectura publica si urgenta se impune din partea deputatului.
Iata stirea Agerpres :
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia asupra unor provocări la adresa stabilităţii şi securităţii internaţionale, menţionând forme brutale de terorism în vecinătatea UE, atacuri cibernetice sofisticate, comportamentul destabilizator al Rusiei, dar şi ascensiunea Chinei, a declarat vineri deputatul UDMR Biró Rozália, care a participat recent la o conferinţă europeană pe teme de politică externă, securitate şi apărare.
“Domnul Stoltenberg a subliniat că printre provocările care, în momentul de faţă, ameninţă stabilitatea şi securitatea noastră, pe plan internaţional, sunt următoarele: forme brutale de terorism în vecinătatea UE, atacuri cibernetice sofisticate, comportamentul destabilizator al Rusiei, ascensiunea Chinei, implicaţiile schimbărilor climatice asupra securităţii şi, evident, pandemia de COVID-19”, a declarat, în conferinţă de presă, deputata.
În calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biró Rozália a participat, în perioada 3-4 martie, online, la conferinţa interparlamentară, semestrială, pentru Politică Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Politică de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), organizată de Portugalia, care deţine preşedinţia Consiliului UE. Discuţiile s-au axat pe două subiecte mari: cooperarea UE-NATO şi Busola strategică, respectiv cooperarea UE pentru o strategie cuprinzătoare pentru Africa.
La conferinţa online, condusă de preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, au participat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.
Secretarul general al NATO a afirmat, potrivit deputatei, că NATO apreciază eforturile UE în domeniul apărării, implicarea în afara Uniunii în toate problemele de apărare, precum şi decizia recentă a SUA de a se alătura proiectului de mobilitate militară (proiect de bază al cooperării UE-NATO). Jens Stoltenberg a reluat şi tema contribuţiilor financiare ale statelor membre, făcând o afirmaţie pe care Biró Rozália o consideră “cu înţeles duplicitar”.
“Domnia sa a spus că peste 90% din cetăţenii Uniunii Europene locuiesc într-o ţară membră NATO, dar statele UE membre NATO asigură doar 20% din cheltuielile NATO. A fost o afirmaţie care lasă de gândit. Pentru că domnia sa nu şi-a exprimat dorinţa că ar trebui să contribuim mai mult, dar se subînţelege. Ori ştim foarte bine că acel 2% din PIB România îl respectă şi înseamnă totuşi un efort destul de mare. Sunt state care însă nu respectă acest procent, să spun doar Germania. Un astfel de anunţ făcut de secretarul general pune într-o situaţie destul de sensibilă aceste ţări”, a declarat deputata.
În altă ordine de idei, Biro Rozalia s-a referit şi la Busola strategică a Uniunii Europene, un proiect prin care se intenţionează realizarea unei abordări coerente la nivelul UE în domeniul securităţii şi apărării.
“Este excepţional să avem Busola strategică, dar o să o avem abia în 2022. Practic pandemia a început în 2019, dar ne trebuie trei ani să avem o strategie armonizatoare privind reacţiile UE la situaţii de criză. Merge enorm de încet. Marea problemă a UE este că procesul este atât de birocratic, atât de încet ajungem la decizii pragmatice. Şi atunci, aici ar merita lucrat mai mult, la cum putem eficientiza aceste procese”, a spus deputatul UDMR citata de Agerpres.
