Politia austriaca da publicitatii informatii contrare celor venite din partea Misiunii Frontex a Uniunii Europene.
Miniştrii de interne ai UE vor decide joi, la Bruxelles, cu privire la extinderea spaţiului Schengen pentru a include Bulgaria, România şi Croaţia, dar chiar înainte de aceste consultări, miercuri seara, Viena a publicat noi analize, care arată că imigranţii ilegali trec tot mai des prin Bulgaria şi România, scrie cotidianul austriac “Kurier”.
Austria intenţionează să voteze joi împotriva aderării la Schengen a Sofiei şi Bucureştiului, precizează “Kurier”.
Chiar înainte de deliberările miniştrilor de interne ai UE privind extinderea spaţiului Schengen la Croaţia, Bulgaria şi România, Ministerul de Interne din Austria a publicat cifre actualizate privind rutele de migraţie. “Rutele de trafic trec din ce în ce mai mult prin România şi Bulgaria”, a anunţat miercuri seară autoritatea, invocând o analiză efectuată de Oficiul Federal al Poliţiei Criminale.
“Atât România, cât şi Bulgaria sunt pe rutele de trafic care afectează Austria”, a declarat Gerald Tatzgern, şeful unităţii de combatere a contrabandei din cadrul Biroului Federal al Poliţiei Criminale, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne. Acest lucru a fost dovedit de interogatoriile migranţilor ilegali şi ale traficanţilor arestaţi, dar şi de rezultatul analizei datelor de geolocalizare din peste 400 de telefoane mobile confiscate.
În rândul grupurilor de traficanţi, Bulgaria este considerată o ţară de tranzit în care traficul este organizat ulterior prin Serbia sau România, arată raportul. Românii se află pe locul patru în Top 10 naţionalităţi ale traficanţilor din Austria. În comparaţie cu Ungaria, România este considerată o frontieră uşor de trecut şi, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia spre Ungaria. Măsurile de frontieră din Grecia conduc în mod repetat la o schimbare a traseului către frontiera turco-bulgară.
Bulgaria şi România au fost menţionate frecvent în cadrul audierilor imigranţilor ilegali, potrivit autorităţilor austriece. Astfel, 78% dintre afgani numesc Bulgaria ca fiind prima lor ţară din UE, la fel ca şi două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre cetăţenii din Bangladesh spun că au călătorit prin România. Proporţia migranţilor care intră în Austria din Balcanii de Vest prin Grecia este de 20%. Este vorba în principal de persoane din Pakistan, Somalia şi Bangladesh.
Patruzeci la sută dintre imigranţi au venit din Turcia prin Bulgaria, în principal din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt şi Somalia. Alţi 40% intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză – în special indieni, turci şi bengalezi. Ruta suplimentară prin România este, de asemenea, importantă pentru sosirile aeriene via Belgrad. 61% din toate accesările bazei de date europene de amprente digitale (Eurodac) pentru statele India, Turcia, Bangladesh au fost înregistrate în România.
Austria, care este prima ţară de destinaţie după parcurgerea rutei balcanice, se simte puternic afectată de creşterea numărului de migranţi. Potrivit Ministerului de Interne, până la sfârşitul lunii octombrie fuseseră depuse 89.867 de cereri de azil, ceea ce reprezintă o creştere de peste 200% faţă de anul precedent. În 2022, peste 100.000 de migranţi au fost deja reţinuţi în Austria. Aproximativ 75.000 dintre aceştia nu au fost înregistraţi anterior şi, prin urmare, nu au fost verificaţi, potrivit autorităţilor.
Miniştrii de interne ai UE vor decide joi, la Bruxelles, cu privire la extinderea spaţiului Schengen. În timp ce admiterea Croaţiei în spaţiul fără controale la frontieră este considerată sigură, Austria respinge în special aderarea Bulgariei şi a României. Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) justifică respingerea prin numărul mare de cereri de azil depuse în Austria şi cere Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare. Austria este cam singura ţară din UE care şi-a anunţat veto-ul. În ceea ce priveşte Bulgaria, Olanda are rezerve, dar recent a dat undă verde pentru România şi Croaţia. Bulgaria a ameninţat cu “contramăsuri” nespecificate în cazul respingerii aderării, explică cotidianul austriac.
Mai întâi, continuă publicaţia, miniştrii de interne ai UE vor vota joi dimineaţă admiterea Croaţiei, apoi se va lua o decizie privind extinderea Schengen la România şi Bulgaria. Membrii Schengen existenţi trebuie să fie de acord în unanimitate cu admiterea unei alte ţări. Pe lângă cele 22 de state membre ale UE, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein fac parte din Spaţiul Schengen. În mod normal, în această zonă nu există controale de frontieră, dar mai ales după criza migraţiei din 2015, acest principiu a fost suspendat de o serie de state, inclusiv de Austria, scrie news.ro
