SUA sunt angajate pe deplin în ceea ce priveşte securitatea aliaţilor şi prietenilor noştri în cadrul NATO, în special România, a declarat, miercuri, la Bucureşti, Frank Rose, adjunctul secretarului american de stat, reiterând faptul că scutul antirachetă nu e îndreptat asupra Rusiei.
“Rusia continuă să ceară SUA garanţii legale că sistemul nostru de apărare antirachetă nu va avea un impact negativ asupra forţelor nucleare strategice ruse”, a declarat Frank Rose, adjunctul secretarului de stat pentru politica spaţială şi de apărare, la masa rotundă “Missile Defence – A true commitment for the Allied security”, organizată la Institutul Diplomatic Român.
El a explicat că aceste “garanţii legale” cerute de Rusia înseamnă “limitări legale sau constrângeri ale sistemului de apărare antirachetă al SUA şi NATO”. “Le-am spus foarte clar ruşilor că nu putem accepta şi nu vom accepte orice fel de obligaţii sau constrângeri care să limiteze capacitatea noastră de a ne apăra sau (de a ne apăra) aliaţii şi partenerii”, a subliniat Rose.
Acesta a reamintit faptul că scutul american antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei. “Sistemul nostru de apărare antirachetă este îndreptat împotriva ameninţărilor din Iran şi a altor potenţiale ameninţări”, a punctat Frank Rose.
Oficialul american a spus că SUA sunt pregătite să continue să lucreze împreună cu prietenii şi aliaţii săi din întreaga lume, inclusiv România, în ceea ce priveşte apărarea “împotriva ameninţărilor în creştere cu rachetele balistice”.
Frank Rose a mai spus că importanţa cooperării cu aliaţii în apărarea antirachetă constă în faptul că “de multe uneori vecinii tăi sunt mai bine poziţionaţi geografic pentru a te apăra, chiar dacă ai apărare antiracheră pe propriul teritoriu”.
Întrebat dacă n-ar fi nevoie de o dezvoltare a scutului sau de o altă locaţie, în condiţiile în care distanţa dintre România şi Rusia s-a înjumătăţit după anexarea Crimeei, adjunctul secretarului de stat a reiterat faptul că “SUA sunt angajate pe deplin în ceea ce priveşte securitatea aliaţilor şi prietenilor noştri în cadrul NATO, în special România”.
“Avem deja o bază aici, Mihail Kogălniceanu, pe care o folosim ca centru de tranzit pentru Afganistan, o bază americană. Suntem aici, vom fi aici”, a spus Rose, adăugând că o dovadă a acestui angajament este şi “extinderea prezenţei SUA” în România.
Întrebat de cooperarea spaţială SUA-Rusia în actualul context, Rose a declarat că cele două ţări “au un interes comun în menţinerea cooperării”, chiar dacă sunt “ceva provocări”.
Oficialul american a subliniat că abordarea SUA este: “Vom lucra cu Rusia atunci când este în interesul nostru să lucrăm cu Rusia”.
“Când vom avea neînţelegeri cu Rusia îi vom suna şi le vom spune foarte clar aşa cum am făcut în ultimele luni pe diverse chestiuni”, a mai spus Rose.
Întrebat dacă în condiţiile dezvoltării scutului şi a crizei din Ucraina, Moscova ar putea renunţa la Tratatul Start-3 (reducerea armelor strategice – n.r.), adjunctul secretarului american de stat a precizat că “Rusia continuă să-şi respecte obligaţiile din cadrul Tratatului Start-3” şi că nu există niciun indiciu că intenţionează să se retragă din noul Tratat Start.
“Criza din Ucraina a arătat că şi în vremuri dificile am înţeles (SUA şi Rusia – n.r.) importanţa menţinerii unei stabilităţi strategice”, a mai spus Frank Rose.
