Europa ar putea fi nevoită să achiziționeze în această vară cel puțin 100 de nave încărcate cu gaze, în valoare de aproximativ șase miliarde de dolari la prețurile actuale, pentru a înlocui stocurile de gaze, după scăderea nivelului din depozite, în urma vremii nefavorabile și a opririi livrărilor din Rusia, transmite Reuters.
Facilitățile de stocare a gazelor din UE s-au golit mai rapid decât în recentele ierni, și sunt pline acum în proporție de 59%, conform celor mai recente date de la Gas Infrastructure Europe. Este un nivel mult mai scăzut decât în perioada similară a anului trecut, când facilitățile de stocare a gazelor erau pline în proporție de 75%, sau față de nivelul de 79% din 2023, după criza energetică din 2022 provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Până la finalul lunii martie, nivelul din facilitățile de stocare a gazelor ar putea scădea la 30-35% din capacitate, susțin analiștii de la Rabobank, în condițiile în care în martie 2024 facilitățile de stocare a gazelor din UE erau pline în proporție de 58%.
Dacă nivelul scade la 35%, sau aproximativ 38 miliarde metri cubi (bcm), cumpărătorii din Europa vor trebui să găsească încă 12 bcm de gaze pe piața globală în această vară, comparativ cu 2024, potrivit analiștilor de la Energy Aspects.
Cantitatea de 12 bcm este echivalentul a aproximativ 120 nave încărcate cu gaze naturale lichefiate (GNL), în valoare de aproximativ șase miliarde de dolari la prețurile actuale, conform calculelor Reuters.
Temerile privind capacitățile de stocare au dus la majorarea prețului gazelor în Europa, care se tranzacționează la cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, pe fondul vremii nefavorabile și a încheierii tranzitului gazelor rusești via Ucraina.
Energy Aspects se așteaptă ca în vară prețul gazelor în UE să se situeze la 49,50 euro pentru un Megawatt-oră (MWh), pe fondul reducerii cantității de GNL din Rusia, în urma sancțiunilor SUA.
La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, cotațiile futures la gaze naturale se tranzacționau miercuri la aproximativ 49 euro pentru un MWh, departe de nivelul din august 2022, când cotațiile la gaze naturale au depășit 300 euro pentru un MWh.
Rabobank se așteaptă în această vară la prețuri de 34-37 euro/MWh, o creștere de 10% față de nivelul din 2024.
‘Nu suntem îngrijorați că se golesc facilitățile de stocare a gazelor și nu vor fi umplute. Dar, desigur, nu va fi ieftină înlocuirea gazelor’, avertizează analiștii de la Aurora Energy Research.
Necesitatea ca UE să achiziționeze o cantitate mai mare de gaze va avea efect pe plan mondial, putând duce la redirecționarea navelor încărcate cu gaze naturale lichefiate care se îndreaptă spre Asia, scrie Agerpres.
După ce a pus capăt legăturilor cu Rusia în calitate de furnizor de gaze, Europa trebuie să își majoreze producția internă și importurile de gaze, a declarat miercuri Alfred Stern, directorul general de la grupul energetic austriac OMV, într-o transmisiune de la Forumul de la Davos, transmite Reuters.
‘Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a lucra în și în jurul Europei’, a spus Alfred Stern, al cărui mesaj a fost difuzat la o conferință pe energie organizată la Berlin, adăugând că este nevoie de un cadru de reglementare și un sistem de taxare favorabil.
Compania OMV Petrom, care este deținută majoritar de OMV, România având un pachet de 20,7% din acțiuni, a anunțat pentru prima dată în anul 2012 că a descoperit 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz, care dețin proiectul Neptun Deep în proporții egale, au luat decizia de investiție în proiectul Neptun Deep în 2023.
Producția de la Neptun Deep va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ 10 ani, aproape dublând producția de gaze a României.
Cei doi producători plănuiesc să vândă gazele separat, dar, conform unei legi românești, guvernul va avea un drept de preemțiune la gazele extrase din proiect.
Producătorii de gaze au spus că există un potențial uriaș pentru descoperiri ulterioare în apele teritoriale ale României în Marea Neagră, unde România ar avea rezerve de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, care pot ajuta la diversificarea ofertei în regiune, scrie Agerpres.
