Insectele invazive precum țânțarul tigru sau viespea asiatică se răspândesc prin Europa, cu consecințe devastatoare asupra sănătății umane, agriculturii și mediului. Și în România a apărut o specie migratoare de fluturi, scrie dw.com.
Pe măsură ce iernile devin mai blânde din cauza schimbărilor climatice, insecte care până recent trăiau doar în regiunile tropicale încep să se simtă tot mai ”acasă” în Europa. Iar viteza călătoriilor și comerțului global le face mai ușor ca niciodată să ajungă aici – prin lemn importat, plante în ghiveci sau pur și simplu ca ”pasageri clandestini” în avioane sau pe vapoare.
Acești nou-veniți exotici nu sunt însă deloc bineveniți. Experți ai Agenției Europene de Mediu au declarat pentru DW că speciile invazive alogene, inclusiv insectele, reprezintă ”o amenințare majoră pentru plantele și animalele native din Europa și una dintre cele cinci cauze principale ale pierderii biodiversității”.
Deși sunt mici, aceste insecte dăunătoare concurează cu speciile locale pentru resurse și destabilizează ecosisteme fragile, deja afectate de poluare, exploatare excesivă și efectele încălzirii globale. În plus, reprezintă și o problemă serioasă pentru oameni: răspândesc boli, distrug culturi și costă Uniunea Europeană aproximativ 12 miliarde de euro pe an, bani cheltuiți pentru combatere și refacere, scrie dw.com
Țânțarul tigru asiatic (Aedes albopictus)
Numit astfel din cauza dungilor albe de pe corp, țânțarul tigru este originar din pădurile tropicale și subtropicale din Asia de Sud-Est și a fost observat pentru prima dată în Europa în Albania, în anul 1979.
A ajuns ulterior în Italia și Franța în anii ‘90 iar astăzi este bine instalat în Balcani, sudul Ucrainei, sud-vestul Rusiei și în mare parte a regiunii mediteraneene. Ouăle sale rezistente și o toleranță dobândită la temperaturi mai scăzute l-au ajutat să ajungă în ultimii ani și în Belgia, Germania, ba chiar și în Suedia, la latitudini mult mai nordice.
Țânțarul tigru prosperă în mediul urban, reproducându-se în apele stătătoare din ghivecele cu flori sau jgheaburi. Această adaptabilitate, împreună cu tendința de a fi activ în timpul zilei și de a se hrăni cu sânge de mai multe ori pe zi, a transformat omul într-o țintă ușoară.
Pe lângă faptul că provoacă mâncărimi supărătoare, aceste înțepături pot transmite boli contagioase la oameni, precum dengue, chikungunya și virusul Zika, scrie dw.com
Viespea asiatică (Vespa velutina nigrithorax)
Această amenințare înțepătoare, originară din Asia de Est, a ajuns pentru prima dată în Franța în 2004. Cunoscută și sub numele de viespea cu picioare galbene, este puțin mai mică decât specia europeană nativă, are o colorație generală mai închisă și este activă în timpul zilei. S-a răspândit între timp în numeroase țări europene, inclusiv Spania, Portugalia, Belgia, Italia, Germania și Regatul Unit.
Nu trebuie confundată cu viespea uriașă asiatică, cunoscută și sub numele de ”viespea criminală”, din cauza înțepăturii sale periculoase.
Deși înțepătura viespiilor asiatice poate fi destul de dureroasă pentru oameni, riscul cel mai mare îl reprezintă pentru securitatea alimentară și biodiversitate, potrivit organizației agricole non-profit CABI. Specia vânează sute de polenizatori esențiali, precum bondarii, fluturii și muștele. Ținta sa principală este însă albina meliferă europeană, care polenizează peste 80% din culturile și plantele sălbatice din Europa. Un studiu publicat în martie 2025 în revista Science of The Total Environment a constatat că o viespe poate ucide până la 50 de albine pe zi.
Viespea asiatică este una dintre cele 88 de specii incluse pe lista UE a Speciilor Invazive Alogene de Interes pentru Uniune, ceea ce obligă statele membre să prevină răspândirea insectei și să o eradicheze oriunde este posibil, scrie dw.com
https://www.dw.com/ro/c%C3%A2t-de-periculoase-sunt-insectele-invazive-%C3%AEn-europa/a-73009686
