Frontex, agenția UE de pază a frontierelor externe bazată la Varșovia, ar putea primi de acum resurse umane, buget și competente sporite pentru a răspunde noii solicitări făcută de mai multe state membre.
Această vine aproape concomitent cu intrarea în vigoare a noului Pact pentru Migrație adoptat de UE.
Comisia Europeană a fost nevoită să se conformeze, după ce mai bine de 10 ani a redus treptat competentele agenției în urma numeroaselor plângeri venite de la ONG-uri care militează pentru drepturile omului.
Dar timpurile s-au schimbat și cum statele nordice și Polonia sunt din ce în ce mai ostile presiunii migrației, Frontex închide acum o paranteză și revine la menirea sa inițială, anume aceea de a păzi frontierele externe, scrie Mihaela Gherghișan pe rfi.ro.
Sub noul mandat propus, statele membre au posibilitatea unei mai mari flexibilități, acces la resurse și la un planning al pazei frontierelor.
Frontex va putea mai ales asista statele membre în timpul crizelor și a situațiilor de urgență, cum a fost cazul incidentelor de la Ceuta, în Spania, în 31 iulie anul acesta.
Deși acolo nu s-a stabilit încă clar a cui a fost responsabilitatea mai ales că s-a aflat apoi că autoritățile spaniole fuseseră la curent cu planurile puse la cale în Maroc, unele state UE au cerut ca asistenta Frontex să devină mai suplă și mai activă.
Acesta este mai ales cazul Danemarcei, bine cunoscută pentru poziția sa fermă privind migrația, în ciuda unui program de guvernare social-democrat. Ceuta a dat naștere și incidentului diplomatic între Italia și Spania când frontierele aeriene au fost închise, ducând la situații nedorite.
De aceea, între altele, Frontex capătă acum și posibilitatea de a monitoriza rețelele sociale și a preveni astfel de crize.
In fine, ajungem la partea cea mai controversată: deportările în hub-urile externe de migrației, în afara frontierelor UE.
Frontex capătă și acest drept, anume de a deporta imigranți ilegali în afara UE și de la un hub la altul, atunci când acestea vor fi create.
In termeni diplomatici, problema se pune altfel: Frontex va acorda asistență țărilor terțe care s-ar confrunta cu o presiune a migrației care ar veni spre Europa și ar ajuta aceste țari să-i expulzeze pe cei aflați acolo ilegal.
Bruxelles preferă să prezinte aceasta ca pe o formă foarte „modernă” de gestiune a frontierelor, după cum spunea Magnus Brunner, comisarul european al migrației.
Iată cum, după ani de început ai Frontex condusă de Fabrice Leggeri, devenit între timp politician de extremă dreaptă, agenția a devenit din 2017 un fel de Cenușăreasă a Europei.
Aflată constant sub criticile ONG și ale Comisiei Europene, Frontex a traversat o decadă grea pentru a reveni acum la scopul său inițial, susținut de o opinie publică europeană din cei în ce mai ostilă politicii migratorii europene.
In fine, în lipsa unui cadru coerent european privind imigrația legală și azilul, Frontex poate din nou bascula în extremă și poate fi din nou cenzurat, ceea ce nu va ajuta UE în niciun fel.
Dar statele membre refuză să-și pună în comun politicile migratorii, motiv pentru care securitatea UE rămâne mai departe la fel de precară, scrie rfi.ro.
