A murit prof dr Alexandru Oproiu, somitate a medicinei romanesti, creator al scolii romanesti de gastroenterologie.
Era presedinte de onoare al Societatii Romanesti de Gastroenterologie.
A fost timp de 22 de ani directorul Spitalului Fundeni.
A fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
Este fondatorul Agendei Medicale, publicatia care an de an tine la curent romanii cu evolutia bolilor si a tratamentelor. De 60 de ani conduce colectivul ce editeaza aceasta publicatie importanta.
La 1 decembrie ar fi implinit 90 de ani.
De-a lungul impecabilei sale cariere, in peste 60 de ani de meserie practicata cu mare succes si daruire, a vindecat sute de mii de romani de afectiuni gastroenterologice grave si foarte grave.
Pana la debutul pandemiei, desi implinise 89 de ani, mergea in fiecare zi la cabinet si consulta zeci de pacienti pe zi.
Profesorul Alexandru Oproiu si-a iubit meseria, a practicat-o cu o seriozitate fara asemanare. De 60 de ani, in fiecare zi, la 6,45 intra pe usa cabinetului sau pentru ca la ora 7,00 sa intre primul pacient la consultatii. Era o coada vesnica la cabinetul sau, nu refuza pe nimeni. Era in permanenta legatura cu multi colegi din Occident, participa anual la Congresul de Gastroenterologie din SUA unde era invitat de onoare. Avea un telefon android, cu o aplicatie instalata in care primea si citea cu atentie toate tratamentele si moleculele noi aprobate de FDA.
A fost o minte stralucita, un profesionist desavarsit, cu un simt al umorului debordant si un har special in relatia doctor-pacient.
In ultimii 10 ani am avut privilegiu sa realizez mai multe emisiuni cu domnia sa. Acestea au fost foarte bine primite de public. Ma suna mereu si imi spunea : “Domnule Tudor, iar a venit un pacient care a spus ca a vazut emisiunea noastra. Domnule, asta e chiar bine. Vin la medic dupa ce s-au regasit in unele simptome descrise. Ma bucur ca lumea asculta sfaturile medicale”.
Dumnezeu sa-l odihneasca !
“Mulţi, foarte mulţi dintre cunoscuţii şi prietenii mei mi-au spus că această aniversare trebuie sărbătorită dacă Pronia cerească mi-a dăruit 8 decenii de viaţă, atunci să mulţumesc pentru acest dar, dar şi să mă bucur împreună cu amicii. În realitate, nici nu ştiu dacă această aniversare calendaristică este într-adevăr un motiv de bucurie. Mai importantă este vârsta biologică care constituie de fapt şi motivul pentru care sunt invidiat: puţinii ani pe care îi mai am până a trece dincolo. Trebuie însă să mă bucur că am reuşit să trăiesc şapte decenii în secolul XX şi să acopăr primul deceniu al mileniului trei. Fără a fi meritul meu, am trăit şi văzut multe. În al doilea război mondial am fost spectator, dar am participat fizic şi emoţional la două schimbări de 180 de grade ale sistemului politic şi social. Este o experienţă de viaţă unică şi formidabilă a generaţiei noastre.
Cum poţi uita şocul pe care l-am avut atunci când, adolescent fiind, am văzut soldaţii sovietici «eliberatori» cu ceasuri deşteptătoare care atârnau legate cu sfoară de gâturile lor. Şocul a fost argumentat (mărit) de faptul că brusc am devenit din popor de gintă latină un popor slav şi «sclav». Dintr-o dată poliţia a devenit «miliţie», asistenta medicală «felceră», iar părinţii care judecă astăzi comunismul au venit pe tancurile sovietice direct din nomenclatorul lui Stalin şi ne-au obligat să scriem cu «î» în loc de «â», pentru a deveni mai slavi. Dar şocul 23 august 1944 a trecut şi a urmat o jumătate de secol de muncă asiduă în facultate, biblioteci, spitale şi amfiteatre din care peste zece ani – 3.783 de zile – am făcut gărzi.
Generaţia mea de medici s-a alăturat celorlalţi intelectuali români şi împreună, fiecare în domeniul lui de activitate, au creat şi valori spirituale cu care se pot mândri. Au ales alternativa de a îmbogăţi arta şi literatura şi de a construi edificii şi obiective care vor dăinui peste ani: metroul Capitalei, Palatul Parlamentului, Sala Palatului, baraje, hidrocentrale, fabrici şi uzine. Vânzarea şi distrugerea acestora au constituit sursa de îmbogăţire a actualilor miliardari autohtoni care conduc acum România direct sau prin interpuşi. Am fost bucuros în decembrie 1989 şi plin de speranţe.
Am devenit însă trist, pentru că tot ce s-a creat în ţara mea în decursul timpurilor – civilizaţia, cultura, şcoala, instituţiile statului, morala individuală şi colectivă se distrug într-un ritm rapid. Mă întristează că totul se întemeiază pe triumful mediocrităţii, imposturii şi corupţiei care au devenit unicile criterii de selecţie şi promovare în ţara noastră. Rămân însă optimist pentru că neamului nostru i-au rămas credinţa şi Biserica, valorile care în decursul veacurilor ne-au binecuvântat şi ne-au mântuit”, a declarat la una din aniversarile sale prof.dr. Alexandru Oproiu.
Prof. dr. Alexandru Oproiu, medic primar gastroenterologie, a explicat, în cadrul unui interviu realizat de Radu Tudor, în emisiunea Punctul de întâlnire, care sunt pericolele sedentarismului și cât de important e să avem un regim alimentar și un stil de viață echilibrat.
La 89 de ani, prof. dr. Alexandru Oproiu încă profesează. “Activitatea mă menține în formă”.
Cât de importantă e alimentația pentru a evita bolile digestive
“Sunt câteva probleme. Mă refer la bolile digestive. Cele cardio-vasculare se cunosc în general. Cele digestive sunt mai puțin cunoscute și ceea ce constatăm noi în practica zilnică este creșterea marcantă a așa-ziselor boli metabolice, îar ceea ce ne privește pe noi este artroza hepatică, adică ficatul gras, non-alcoolic, care e mai mult din cauza regimului alimentar și stilului de viață preponderent sedentar, iar această artroză hepatică are un caracter volutiv, dacă nu se iau măsurile necesare. Cam 30% dintre pacienți fac steatohepatită, adică apare inflamația, iar apoi fibroză hepatică, ciroză hepatică și așa mai departe. Toate nenorocirile. Problema alimentației și a stilului de viață este extrem de importantă”.
“Din momentul în care regimul alimentar este preponderent hipercaloric, adică cu grăsimi animale în exces, aceste calorii în exces care se ingeră prin alimente nu se consumă prin exerciții fizice. Nu se mai face sport în condițiile în care trebuie să se facă. Sedentarismul e pe primul plan. Toate ocupațiile acestea noi, programator, IT-ist, sunt sedentare prin excelență. Consumul de alimente este hipercaloric, iar cheltuiala de energie este minimă. Are consecințe vizibile, creșteri în greutate, obezitate”.
