Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a participat joi la evenimentul ”Mesageri identitari” prin care a fost celebrat, la Muzeul Naţional de Artă al României, costumul tradiţional românesc. Diplomatul a vorbit despre legăturile culturale dintre Franţa şi România şi a precizat că Sezonul cultural româno-francez va permite punerea în evidenţă a creaţiei contemporane.
Michele Ramis a afirmat că îi face ”o deosebită plăcere” şi e mândră să poarte o bluză tradiţională, ca semn al prieteniei şi apropierii de poporul român. Diplomatul francez a caracterizat evenimentul ”Mesageri identitari” drept o bună ocazie de a descoperi cultura română şi de a se familiariza cu ţara noastră.
Ea a subliniat: ”Relaţiile culturale dintre Franţa şi România sunt deosebit de puternice şi de vechi. Sunt foarte mândră să port această bluză românească, simplă, atât de frumoasă, unul dintre semnele puternice pe care România le-a dăruit deja lumii, ca mesager identitar, pentru a fi iubită şi înţeleasă. Acest semn a fost recepţionat, port această bluză tocmai pentru a da o mărturie în acest sens”.
Michele Ramis şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări vor fi ”marcate durabil” prin intermediul manifestărilor din cadrul Sezonului cultural româno-francez, în cadrul cărora, la Centrul Pompidou, va fi pusă în valoare, simbolic, ia românească, într-un veritabil dialog, prin intermediul lucrărilor lui Henri Matisse şi Theodor Pallady.
”Acest sezon ne va permite să punem în evidenţă creaţia noastră contemporană, vitalitatea artiştilor noştri”, a declarat Michele Ramis.
Programul a mai inclus o serie de prezentări având ca subiect ia românească, susţinute de specialiştii în arte vizuale. Anne Théry, specialist de la Muzeul Matisse, a conferenţiat despre evoluţia preocupărilor şi etapele de evoluţie ale prezentării iei româneşti – ”La Blouse Roumaine” în creaţia lui Henri Matisse, amintind de prietenia acestuia cu pictorul român Theodor Pallady.
Istoricul de artă Adina Nanu a creionat istoria portului popular românesc, dând exemplele unor personalităţi interesate de motivele veşmintelor tradiţionale: ”Nicolae Grigorescu, care a pictat în Franţa, la Barbizon, a reprezentat ca nimeni altul farmecul deosebit al femeii în port popular românesc, eleganţa siluetei, strânsă în fusta dreaptă, lungă până la glezne. Silueta modelată de costumul popular are formă cilindrică a coloanei, impune o ţinută dreaptă, demnă. (…) Regina Maria a primit şi ea ca dar de nuntă un costum naţional şi s-a înveşmântat apoi în straiele specifice diferitelor regiuni ale ţării, fără a le împodobi pentru uz curtean”.
Profesorul Doina Işfănoni şi-a ilustrat expozeul cu imagini ale unor preţioase piese din patrimoniul Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, o serie de semne şi simboluri româneşti.
În finalul serii, Ioana Maria Ardelean, acompaniată la pian de profesorul Aurel Mustăţea, a susţinut un minirecital de lieduri folclorice.
Si premierul Canadei a elogiat Romania de Ziua Iei :
