Ce se intampla cu economia Romaniei in timpul crizei politice PNL-USR
Creştere rapidă a economiei în T2, cu 1,8% faţă de T1
Datele publicate pe 17 august de INS au confirmat
continuarea procesului de creştere economică în T2, PIB real
înregistrând o creştere rapidă de 1,8% comparativ cu T1. De
asemenea, PIB real a înregistrat o creştere foarte ridicată în
T2 2021 faţă de T2 2020, respectiv de 13%, însă o parte
importantă din această dinamică este explicată de efectul
statistic de bază foarte puternic (nivel foarte scăzut al PIB
real în T2 2020 determinat de închiderea economiei). Totuşi,
performanţa economiei din T2 a fost inferioară aşteptărilor
noastre care asumau o creştere a PIB real de 14,5% în
termeni anuali, apreciaza analistii Raiffeisen Bank.
Majoritatea indicatorilor economici publicaţi la frecvenţă
lunară au înregistrat dinamici trimestriale pozitive în T2.
Astfel, ne aşteptăm ca avansul trimestrial solid al PIB real din
T2 să fi fost susţinut de majoritatea componentelor cererii
interne. Totodată, balanţa comercială ar fi trebuit să aibă din
nou o contribuţie negativă la creşterea economică din T2 în
contextul în care importurile de bunuri şi servicii au
continuat să crească mai rapid decât exporturile.
Consumul populaţiei a continuat să crească în T2. Vânzările
de bunuri în comerţul cu amănuntul au înregistrat o
performanţă foarte bună în trimestrul al II-lea, volumul cifrei
de afaceri din acest sector majorându-se cu 5,8% faţă de T1.
În plus, cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii
populaţiei a continuat să crească în T2, înregistrând o
majorare semnificativă, de 11,4% comparativ cu T1 în
termeni reali.
Din perspectiva formării PIB, ne aşteptăm ca sectorul
serviciilor să fi fost principalul determinant al creşterii
economice în T2, activitatea din acest sector înregistrând o
îmbunătăţire amplă în perioada aprilie-iunie. Pe de altă
parte, ne aşteptăm ca performanţa modestă înregistrată în
industrie să fi fost un element care a limitat avansul PIB real
din T2. Volumul producţiei industriale a înregistrat o scădere
de 0,7% în T2 comparativ cu T1 pe fondul blocajelor existente
în lanţurile globale de producţie.
Avansul PIB real mai lent decât aşteptările noastre din T2
poate fi compensat în a 2-a jumătate a anului de
performanţa neaşteptat de bună a agriculturii. Astfel, ne
aşteptăm în continuare ca PIB real să crească cu 7,5% în 2021
comparativ cu 2020. Evoluţia incertă a pandemiei rămâne
însă un factor de risc important pentru scenariul nostru de
bază privind creşterea economică din perioada următoare.
Nivel ridicat al deficitelor externe în T2
Conform datelor ajustate sezonier de noi, atât deficitul
comerţului exterior cu bunuri şi servicii, cât şi deficitul de
cont curent au înregistrat niveluri foarte ridicate şi în luna
iunie (deşi uşor mai mici ca în luna mai). Trebuie menţionat
faptul că valorile deficitului contului curent curent din lunile
aprilie şi mai au fost revizuite substanţial în jos. Astfel, datele
publicate acum de banca centrală plasează deficitul de cont
curent din perioada aprilie-mai la 2,41 miliarde de euro,
nivelul fiind cu 467 milioane de euro mai mic decât cel
publicat anterior (2,88 miliarde de euro).
Revizuirea este amplă, reprezentând aproximativ 0,8% din PIB-ul estimat de
noi pentru T2. Chiar şi după această revizuire, deficitul de
cont curent din T2 a rămas însă unul foarte ridicat. Astfel,
deficitul contului curent din T2 a reprezentat 6,9% din PIB-ul
estimat de noi pentru această perioadă, nivelul fiind uşor mai
ridicat decât în T1 când a reprezentant 7,1% din PIB. Acest
nivel ridicat al deficitului de cont curent din T2 a fost
alimentat de creşterea deficitului comerţului exterior.
Conform estimărilor noastre, deficitul comerţului exterior cu
bunuri şi servicii din T2 a reprezentat 6,2% din PIB-ul aferent
acestei perioade, în creştere de la un nivel de 5,3% din PIB
înregistrat în T1.
Creşterea deficitului comerţului exterior în T2 a fost susţinută
de creşterea mai rapidă a importurilor de bunuri şi servicii
(+4,2% faţă de T1 în echivalent euro) faţă de cea a
exporturilor (2,4% în echivalent euro faţă de T1).
Performanţa exporturilor a rămas modestă în T2, avansul
trimestrial în termeni de volum fiind probabil doar uşor
pozitiv. De altfel, datele ajustate sezonier de noi plasează
nivelul valorii exporturilor de bunuri şi servicii din iunie în
apropierea celui înregistrat în martie. În mod similar,
valoarea importurilor de bunuri şi servicii a evidenţiat semne
de stagnare în perioada martie-iunie. Performanţa
comerţului exterior a continuat să fie afectată negativ în T2
de disfuncţionalităţile existente în lanţurile globale de
producţie şi de distribuţie.
Conform calculelor noastre, deficitul contului curent din
prima jumătate a acestui an a reprezentant 6,9% din PIB-ul
estimat de noi pentru această perioadă. Scenariul nostru de
bază plasează deficitul de cont curent la 6,5% din PIB în 2021,
dar nu excludem un nivel chiar mai ridicat. În esenţă,
scenariul nostru asumă o diminuare a deficitului de cont
curent în a doua jumătate a anului pe fondul unei creşteri
mai rapide a exporturilor decât cea a importurilor în
contextul îmbunătăţirii cererii externe.
Salt amplu al ratei anuale a inflaţiei în iulie, la 5,0%
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere foarte rapidă în
luna iulie pe fondul majorărilor ample care s-au înregistrat la
nivelul preţurilor produselor energetice. Astfel, rata anuală a
inflaţiei a crescut la 5,0% în iulie de la 3,9% în iunie, situânduse peste aşteptările noastre de 4,8% şi mai sus decât aşteptările de 4,4% ale celorlalţi analişti economici
(sintetizate în sondajul Bloomberg).
În termeni lunari, preţurile bunurilor şi serviciilor de consum
au înregistrat o creştere substanţială în luna iulie, de 1,0%
faţă de iunie. Nivelul ridicat al ratei lunare a inflaţiei din iulie
a fost alimentat, în primul rând, de creşterea amplă a
preţului gazelor naturale, respectiv cu 20,5%. Majorarea
tarifelor gazelor naturale suportate de consumatorii finali
reflectă, în principal, creşterile substanţiale ale cotaţiilor de
tranzacţionare a acestui tip de marfă materializate în
decursul ultimului an la nivel global. În plus, tarifele energiei
electrice au înregistrat din nou o creştere importantă în iulie
(+4,2% faţă de iunie), după saltul major consemnat în
ianuarie (+18,4%). De asemenea, preţurile combustibililor
lichizi (benzină, motorină) au continuat să crească rapid în
iulie, respectiv cu 3,1% faţă de iunie. Creşterile înregistrate la
nivelul preţurilor produselor energetice în ultimul an au avut
o contribuţie cumulată de 3 puncte procentuale la rata
anuală a inflaţiei de 5,0% din iulie.
În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste de bază, acestea
au rămas relativ constante în iulie. Astfel, conform datelor
ajustate sezonier de către noi, rata lunară a inflaţiei de bază
CORE 3 s-a situat la 0,38%, fiind în apropierea nivelului
înregistrat în iunie (0,36%). Dinamica lunară a inflaţiei de
bază s-a menţinut însă ridicată, fiind susţinută de creşterea
rapidă a preţurilor alimentelor procesate, materializată
începând cu luna aprilie a acestui an. Rata anuală a CORE 3 a
crescut marginal în luna iulie, la 2,9% de la 2,8% în iunie. Ne
aşteptăm ca rata anuală a CORE 3 să se situeze pe o
traiectorie ascedentă în perioada următoare (3,3% în
decembrie 2021), evoluţia reflectând trendul susţinut de
creştere a activităţii şi a cererii interne, precum şi
transmiterea graduală în economie a majorărilor preţurilor la
energie şi a a preţurilor de import.
Scenariul nostru curent plasează rata anuală a inflaţiei la
5,3% la sfârşitul acestui an. Totodată, ne aşteptăm ca rata
anuală a inflaţiei să rămână peste limita superioară (3,5%) a
intervalului ţintă de inflaţie în cea mai mare parte din 2022
(3,5% în decembrie 2022). Trebuie menţionat însă că
incertitudinea ataşată prognozei noastre de inflaţie rămâne
în continuare una ridicată, scriu analistii Raiffeisen Bank.
