O nouă analiză a fost publicată in revista Intelligence aparţinând SRI. În aceasta sinteză se vorbeşte despre :

Dezinformare și divizare. Cercul vicios al neîncrederii

Din cauza amplificării și diversificării practicilor de dezinformare, fenomenul devine o amenințare reală la adresa democrației, concluzia fiind surprinsă atât din conținutul unor reglementări oficiale (Raportul Parlamentului European, adoptat în februarie 2022, referitor la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea), cât şi din percepțiile opiniei publice exprimate în cadrul unor sondaje de opinie (în cadrul acestora evidențiindu-se faptul că dezinformarea erodează încrederea în democrație).

Provocarea globală a generat dezbateri la nivelul comunității internaționale care s-au concentrat asupra înțelegerii amenințării, definirii ei și formulării unor propuneri de contracarare sau de prevenire. Complexitatea şi caracterul transnațional, universal al fenomenului, internetul şi social media neavând frontiere, au demonstrat necesitatea unor măsuri coordonate, prin implicarea atât la nivel statal, din partea unor instituții guvernamentale, și neguvernamentale, cât, mai ales, prin cooperarea internațională a unor organisme, platforme, mediului academic, jurnalistic şi de afaceri, ONG-uri, think tank-uri, organizații de verificare a faptelor, societatea civilă.

Criza de încredere

Dar pentru a combate eficient şi particularizat dezinformarea, este necesară mai întâi identificare cauzelor problemei şi vectorilor care proliferează dezinformarea (actori statali sau non-statali). În literatura de specialitate, au fost menționate cauze individuale (care țin de natura umană a individului şi a maselor, pentru analizarea multidisciplinară a acestora făcându-se apel la psihologie, sociologie, psihologia maselor, epistemologie), precum și cauze colective, în principal legate de o criză de încredere în instituții și în mass-media.

Potrivit Barometrului Edelman Trust din 2022 (realizat în 28 de state, având peste 36.000 de respondenți), aproape jumătate dintre cei chestionați consideră autoritățile guvernamentale și mass-media drept forțe de dezbinare în societate, conturând o lume caracterizată de o lipsă tot mai mare de încredere în mass-media și în autorități. Prin dezinformare și divizare, potrivit percepțiilor captate în Barometru, aceste două instituții alimentează ciclul și îl exploatează pentru câștiguri comerciale și politice, reliefând un simptom al crizei democrației, care ar putea avea drept cauze polarizarea identitară şi criza elitelor.

În Barometrul Edelman Trust din 2023 (realizat în 28 de state, având peste 32.000 de respondenți), lipsei de încredere i s-au adăugat conflictul militar din Ucraina, anxietățile economice legate de inflație și creșterea ratelor dobânzii, criza energetică, schimbările climatice. Aceste presiuni macro s-au manifestat la nivel individual într-un set de temeri (de la inflație la război), consecințele fiind o scădere a nivelului de încredere și o polarizare mai accentuată în societate. Printre factorii de polarizare cu cel mai mare impact au fost menționați neîncrederea în instituții guvernamentale, lipsa unei identități comune sau legăturile sociale slabe, iar ca factori de polarizare mai puțin importanți au fost enunțați pesimismul economic, temerile sociale și lipsa de încredere în media.

Conform Barometrului, mass-media este privită ca o sursă cu încredere medie (50% la nivel global măsurat în 27 de țări), iar social media drept o sursă cu încredere scăzută (41% la nivel global măsurat în 27 de țări). Rețelele sociale decontează astfel, la nivelul percepției publice, acuzațiile conform cărora, în ultimii ani, nu ar fi prevenit sau contracarat în mod eficient sau chiar ar fi permis activități intenționate care au adus grave prejudicii platformelor care găzduiesc respectivele rețele.

Potrivit indicelui mondial al libertății presei (pentru 180 de țări), publicat de organizația Reporteri fără frontiere în anul 2022, regimurile despotice și autocratice, care controlează strict informațiile vehiculate în statele lor, își utilizează statutul pentru a promova propaganda împotriva democrațiilor și pentru a alimenta diviziunea. Se observă o creștere a polarizării la nivelul media care alimentează diviziunile din interiorul țărilor, precum și polarizarea între țări, aceasta fiind amplificată de dezordinea informațională a unui ecosistem care încurajează dezinformarea şi propaganda.

Divide et impera. Războiul hibrid

Manevrele de dezinformare și alte modalități de ingerință ale unor actori statali sau non-statali au amplificat dezbaterile pe subiecte generatoare de dezbinare şi polarizare, prin exploatarea vulnerabilităților sociale, prin promovarea discursului urii, alimentând neîncrederea în guvernele naționale, în autoritățile publice și în valorile democratice. Aceste metode pot constitui un instrument al amenințărilor hibride sau, prin efectele și vulnerabilitățile generate, pot crea un teren fertil pentru derularea acestora.

Așadar, campaniile de dezinformare pot fi o formă a unor ingerințe externe, putând fi adesea combinate, pentru amplificarea efectului, cu atacurile cibernetice, suprimarea informațiilor, manipularea platformelor de comunicare socială și a algoritmilor etc.

Prin prisma consecințelor, la nivelul Uniunii Europene, aceste practici sunt considerate o încălcare a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității statelor. Mai multe documente precum Cadrul comun pentru combaterea amenințărilor hibride (adoptat de Comisia Europeană în 2016), Comunicatul comun al Summit-ului NATO de la Varșovia (2016), Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de abordare a amenințărilor hibride (publicat de Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă în 2018), Strategia UE privind o uniune a securității (pentru perioada 2020-2025), raportul Alianței Nord-Atlantice NATO 2030: Uniți pentru o nouă eră (publicat în noiembrie 2020) au punctat caracterul destabilizator reprezentat de amenințările hibride, precum și necesitatea cooperării mai intense în materie de securitate, la toate nivelurile.

Cooperarea internațională

În actualul context geopolitic, devine clar că problematica dezinformării, privită în cadrul mai larg al războiului hibrid, nu poate fi contracarată decât prin cooperarea între partenerii euroatlantici, UE, NATO și statele partenere sau în formate de cooperare multilaterale UE, NATO şi G7, societatea civilă și industria privată. Aceste formate de cooperare pot varia de la conștientizarea situației, monitorizarea, alerta, schimbul de informații şi de bune practici sau analiza datelor până la formularea unor măsuri comune de prevenire și adaptare sau a unor răspunsuri la situațiile de amenințare externă.

Amenințările tot mai diverse și mai complexe la adresa securității au nevoie de un răspuns integrat și multilateral obținut prin cooperare la nivel mondial între partenerii care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește contracararea ingerințelor externe.

S-au remarcat inițiativele de schimb de informații referitoare la situația amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește încercările de dezinformare, cum ar fi sistemul de alertă rapidă instituit de Serviciul European de Acțiune Externă SEAE (2019), precum şi de creare a unui mecanism de reacție rapidă la propagandă și dezinformare, propus de G7 în 2021.

Potrivit unui Raport al Curții europene de conturi din 2021, sistemul de alertă rapidă (RAS), înființat în martie 2019, a reușit să faciliteze schimbul de informații din surse deschise între statele membre și instituțiile UE, dar nu a emis alerte până la momentul elaborării auditului și nu a coordonat formularea unui răspuns comun. Demersul este privit favorabil de către părțile interesate, întrucât, prin punerea în comun a informațiilor și obținerea de prognoze, inițiativa este menită de contribuie la combaterea dezinformării.

În perspectivă, la nivelul UE se dorește elaborarea unei strategii coordonate împotriva ingerințelor externe care să asigure atât posibilități de anticipare, cât şi mecanisme de rezistență și adaptare la amenințările hibride. Pentru aceasta este nevoie de utilizarea unor terminologii și metodologii comune, de monitorizare și alertă, dar și de un sistem de schimb de informații. În același timp, sunt necesare politici care sa asigure adaptabilitatea.

Cum prevenim dezinformarea

Dezinformarea poate deruta și manipula cetățenii, poate induce neîncredere în norme, autorități și organisme sau procese democratice. Cu cât acest fenomen devine mai complex și mai extins, dobândind valenţe transfrontaliere, cu atât este necesar ca în demersurile de prevenire şi contracarare să se abordeze nu numai conținutul, ci și tacticile manipulative și resorturile care au stat la baza agresiunii. Deși dezinformarea este o amenințare în continuă schimbare, practicile manipulative și mediile vizate fiind în continua evoluție, scopul principal rămâne același – divizarea și subminarea încrederii în valorile democratice.

Nu există o formulă pentru a opri dezinformarea într-o epocă în care oricine, prin intermediul platformelor sociale, poate deveni facil, gratis și rapid creator de conținut. Astfel, sunt necesare demersuri comune și direcționate la toate nivelurile societății, de tipul whole-of-society, care să includă dezvoltarea educației în domeniul mass-media și al alfabetizării digitale, precum și sensibilizarea publicului de către cei responsabili de evaluarea veridicității informațiilor, jurnaliști, platforme, autorități, cercetători și membri ai societății civile. Totodată, statele trebuie să abordeze dezinformarea strategic și coerent, pe multiple paliere: la nivel normativ, legislativ, prin măsuri luate de actorii privați sau la nivelul societății civile. În același timp, demersurile de combatere a dezinformării trebuie să includă și componenta de comunicare strategică, scrie Intelligence.

#SRI
#analiza
#razboi
#hibrid