CE a propus miercuri măsuri pentru menținerea și consolidarea Spațiului Schengen. Cu acest prilej, Executivul european a cerut Consiliului UE să permită intrarea României şi Bulgariei în acest spaţiu, din motive politice şi de securitate.
“Cu toate că normele existente privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne s-au dovedit suficiente în marea majoritate a cazurilor, termenele prevăzute de legislație pot să nu fie întotdeauna suficiente atunci când statele membre se confruntă cu amenințări grave, aflate în continuă evoluție, la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, Comisia propune ajustarea termenelor aplicabile în temeiul articolelor 25 și 27 din Codul frontierelor Schengen la o perioadă de până la un an (în loc de șase luni) și introducerea, în același timp, a unor garanții procedurale mai stricte, inclusiv a obligației statelor membre de a determina dacă unele măsuri alternative nu ar putea aborda mai eficient amenințarea identificată și de a prezenta o analiză detaliată a riscurilor”, a anunţat Comisia Europeană.
De asemenea, statele membre vor putea să prelungească în mod excepțional efectuarea controalelor, dacă amenințarea nu a fost îndepărtată după o perioadă de un an și dacă, pentru a o îndepărta, au fost luate măsuri naționale excepționale proporționale în interiorul teritoriului național, cum ar fi instituirea unei stări de urgență.
O astfel de prelungire ar necesita publicarea unei recomandări a Consiliului UE, care ar trebui să țină seama de avizul dat de Comisie, și ar fi strict limitată la perioade de 6 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult trei ori, până la o perioadă maximă de doi ani.
Comisia Europeană le reaminteşte statelor membre faptul că introducerea controalelor temporare la frontierele interne trebuie să rămână o măsură excepțională, de ultimă instanță, că ar trebui limitat impactul asupra liberei circulații a persoanelor și că ar trebui să fie privilegiate măsurile alternative, cum ar fi verificările efectuate de poliție și cooperarea transfrontalieră, scrie Euroactiv.
“Statele membre trebuie să evalueze periodic oportunitatea menținerii controalelor temporare, să se informeze și să se consulte reciproc și să se abțină de la orice măsuri nejustificate”,
avertizează Comisia Europeană.
Apel pentru aderarea României şi Bulgariei
“Pentru ca statele membre să fie unite în fața amenințărilor și să acționeze împreună într-un spațiu Schengen consolidat, este timpul ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Consiliul (UE) ar trebui să ia decizia de a aproba aderarea acestora la spațiul Schengen și de a elimina controalele la frontierele interne dintre aceste două state membre și vecinii lor din UE”, precizează Comisia Europeană, adăugând că cele două state “și-au demonstrat capacitatea de a apăra granițele externe ale UE și ar trebui, prin urmare, să devină membre ale zonei fără frontiere interne”.
Şi comisarul pentru Migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a evocat în conferinţa de presă acest subiect:
“Un Schengen mai puternic înseamnă şi un Schengen unificat. Cerem Consiliului să decidă primirea Bulgariei şi României în familia Schengen. Nu e doar corect din punct de vedere politic, dar şi necesar din punctul de vedere al securităţii pentru că securitatea internă a unui stat membru e securitatea internă a tuturor statelor şi a tuturor cetăţenilor europeni”.
În discursul privind starea Uniunii din 13 septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Însă imediat după discurs, premierul olandez, Mark Rutte, şi oficiali din Germania au declarat că nu este timpul ca cele două state să fie membre ale Spaţiului Schengen.
BACKGROUND
Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu al libertății de circulație din lume. Acesta permite libera circulație a celor peste 400 de milioane de cetățeni ai UE și a celor care vizitează Europa, precum și deplasarea nestingherită a bunurilor și a serviciilor în interiorul frontierelor sale. Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene, care ar trebui protejată și menținută.
De la crearea sa, Spațiul Schengen s-a confruntat cu diverse tipuri de provocări și amenințări. Normele Schengen au asigurat funcționarea sistemului Schengen în sens larg, permițându-i acestuia să răspundă provocărilor.
Astfel, ca urmare a deplasărilor secundare ale migranților neregulamentari și a deficiențelor în gestionarea frontierelor externe în Grecia, Comisia a inițiat procedura prevăzută la articolul 29 din Codul frontierelor Schengen; aceasta prevedea reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne pentru cele cinci țări vizate (Austria, Danemarca, Germania, Norvegia și Suedia), pe baza unei evaluări Schengen detaliate efectuate de către Comisie.
