Hamasul palestinian şi preşedintele rus Vladimir Putin vor fiecare să “nimicească” democraţii, a afirmat Joe Biden joi seară într-un discurs foarte solemn adresat naţiunii, în cursul căruia a anunţat că va cere Congresului american să finanţeze “urgent” ajutor pentru Israel şi Ucraina, scrie AFP.
Statele Unite vor fi mai în siguranţă “pentru generaţii” dacă vor ajuta aceste două ţări în război, a insistat preşedintele american într-un rar discurs din Biroul Oval al Casei Albe.
“Hamas şi Putin reprezintă ameninţări diferite, dar au acest lucru în comun: vor să nimicească complet o democraţie vecină”, a adăugat democratul de 80 de ani, care tocmai s-a întors de la Tel Aviv unde l-a asigurat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, că Statele Unite sunt alături de ţara sa.
Acesta este motivul pentru care el va cere vineri Congresului să finanţeze “de urgenţă” ajutor pentru Israel şi Ucraina, “partenerii noştri esenţiali”.
Cu acest mesaj adresat naţiunii, al doilea doar ţinut din celebrul “Resolute desk”, Joe Biden, candidat la realegere, vrea să-şi convingă oponenţii din dreapta dură, dar şi alegătorii obosiţi de conflictul din Ucraina despre necesitatea unui pachet financiar enorm pentru Kiev şi Israel.
Legând apărarea Israelului de cea a Ucrainei, el speră că va reuşi să găsească consensul care până acum i-a lipsit în Congres pentru a finanţa o asistenţă militară acordată suplimentar Kievului.
Este, de asemenea, o oportunitate pentru democrat de a face un contrast cu Partidul Republican dat peste cap de anumiţi aleşi devotaţi lui Donald Trump – pe care Joe Biden l-ar putea înfrunta din nou la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024.
Democraţii deţin Senatul, în timp ce, de la începutul anului, conservatorii au controlul asupra Camerei Reprezentanţilor.
Or, aripa cea mai de dreapta a Partidului Republican nu numai că l-a demis pe preşedintele Camerei inferioare, dar nu a reuşit până în prezent să impună vreunul dintre membrii săi în fotoliul de “speaker”. Instituţia se înfundă, aşadar, în criză, neputând deocamdată să adopte cel mai mic proiect de lege.
Potrivit unei surse apropiate discuţiilor, Casa Albă vrea să ceară Congresului un pachet comun de 100 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel, Taiwan şi criza migranţilor de la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic.
Cu câteva ore înaintea discursului său, preşedintele american a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care i-a mulţumit la telefon pentru “sprijinul vital” din partea Statelor Unite.
Dacă unii adversarii republicani ai lui Joe Biden ezită în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei, ei sunt primii care cer un sprijin masiv pentru Israel, o poziţie mai hotărâtă în problema imigraţiei şi o atitudine fermă faţă de China.
Joe Biden, a cărui ţară a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina, trebuie să învingă nu numai oboseala unor aleşi, ci şi a opiniei publice americane în faţa unui conflict de durată.
Preşedintele american ştie că timpul se scurge: dacă Congresul nu reuşeşte să voteze bugetul anual, Statele Unite se vor îndrepta direct spre paralizia bugetară, faimosul “shutdown”, pe 17 noiembrie, scrie Agerpres.
“Istoria ne-a învăţat că, atunci când teroriştii nu plătesc pentru teroarea lor şi dictatorii nu se confruntă cu preţul agresiunii lor, ei provoacă mai mult haos, moarte şi distrugere”, a avertizat Biden într-un discurs foarte solemn adresat naţiunii din Biroul Oval al Casei Albe.
Biden a folosit discursul ca pe o oportunitate pentru a încerca să convingă poporul american că SUA trebuie să joace un rol critic în apărarea democraţiei în întreaga lume, idee care se încadrează în “excepţionalismul american” care ghidează politica exterioară a preşedintelui democrat.
De altfel, în discursul său, Biden a reiterat ideea că lumea se află într-un “punct de cotitură” în care se poartă o luptă între democraţiile lumii, în care se confruntă Statele Unite şi apărătorii ordinii internaţionale liberale instituite după cel de-al Doilea Război Mondial, pe de-o parte, şi modele autoritare precum China şi Rusia, pe de altă parte.
“Hamas şi Putin reprezintă ameninţări diferite, dar au ceva în comun: amândoi vor să anihileze complet democraţiile vecine”, a spus liderul american.
În acest sens, Biden a afirmat că sensul existenţei Hamas, care este considerat un grup terorist de către Statele Unite, este anihilarea Statului Israel, adăugând: “Hamas nu reprezintă poporul palestinian. Hamas foloseşte civilii palestinieni ca scuturi umane, iar familiile palestiniene nevinovate suferă foarte mult din această cauză”.
Totodată, Biden a remarcat că Putin refuză Ucrainei dreptul de a exista ca stat independent şi a avertizat că, dacă Occidentul încetează să susţină Kievul, conflictul s-ar putea extinde în alte părţi ale Europei, inclusiv la aliaţi din NATO, precum Polonia.
“Vom apăra fiecare centimetru din NATO”, a reafirmat Biden, folosind cuvinte pe care le-a mai folosit şi înainte pentru a-şi arăta sprijinul faţă de principiul Alianţei de apărare colectivă, în care un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor.
Adresându-se americanilor aflaţi în faţa televizoarelor din căminele lor, Biden a explicat într-un limbaj simplu că, deşi aceste conflicte par “foarte îndepărtate”, ele sunt relevante, deoarece atât aliaţii, cât şi, mai ales, adversarii Americii urmăresc cum reacţionează naţiunea.
“Nu vom permite teroriştilor precum Hamas şi tiranilor precum Putin să reuşească. Refuz să permit să se întâmple aşa ceva. În vremuri ca acestea, trebuie să ne amintim cine suntem. Suntem Statele Unite ale Americii şi nu există nimic care să nu putem face dacă o facem împreună”, a conchis preşedintele.
Discursul său a durat aproximativ 15 minute şi a fost transmis în direct pe principalele reţele de televiziune ale ţării.
Preşedinţii SUA susţin adesea astfel de discursuri atunci când doresc să transmită naţiunii un sentiment de gravitate şi urgenţă. Acesta este al doilea discurs al lui Biden rostit din Biroul Oval de la preluarea mandatului în 2021, după un alt discurs pe care l-a ţinut în iunie privind plafonul datoriei, aminteşte EFE.