Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după căderea oraşului Lisiciansk, ultimul bastion al Kievului în regiunea estică Lugansk, în mâinile ruşilor, că ţara sa ”nu renunţă la nimic” şi că va reveni în zonele aflate acum sub controlul ruşilor, transmite EFE.
Într-una din recentele înregistrări video postate pe pagina sa de internet, Zelenski se referă la retragerea trupelor Kievului din Lisiciansk după asediul rus care a permis forţelor de invazie să deţină practic controlul asupra întregii regiuni din estul Ucrainei.
”Ucraina nu renunţă la nimic. Şi când cineva acolo la Moscova dă informaţii despre regiunea Lugansk, să-şi amintească relatările şi promisiunile făcute înainte de 24 februarie, în primele zile ale acestei invazii, în primăvară şi acum”, a declarat Zelenski, referindu-se la timpul de care au avut nevoie ruşii pentru a reuşi să controleze această regiune, aproape patru luni. ”Să evalueze în mod real ceea ce au obţinut în tot acest timp şi cât au plătit pentru aceasta. Pentru că rapoartele lor actuale se vor transforma în fum, la fel ca cele de dinainte”, a adăugat preşedintele Zelenski.
Armata ucraineană ”avansează gradual în regiunea Harkov, în regiunea Herson (aflată parţial sub controlul ruşilor) şi pe mare: (insula) Şerpilor este un bun exemplu în acest sens. Va veni ziua când vom spune acelaşi lucru despre Donbas”, a subliniat Zelenski.
Iar ”armata noastră îşi retrage oamenii din anumite puncte de pe front unde duşmanul are o mai mare putere de foc, exact asta s-a întâmplat în Lisiciansk, iar aceasta înseamnă un singur lucru: vom reveni graţie tacticii noastre, graţie livrărilor crescute de arme moderne”, a avertizat el.
După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014, aminteşte EFE.
UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este ”sarcina comună a întregii lumi democratice”, iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP.
Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano.
Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. ”De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară” pentru Ucraina şi ”vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung”, a promis preşedinta Comisiei Europene.
Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID.
Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari.
Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că ”reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice” şi ”contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume”.
La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că ”obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei”. ”Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru”, a adăugat ea.
În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că ”dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe”.
”Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm”, a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE, citata de Agerpres.
Peste 10.000 de locuitori ai oraşului-port ucrainean Mariupol, aflat sub ocupaţie rusă, se află în prezent în închisori sub controlul autoproclamatei Republici Populare Doneţk (RPD), ale cărei autorităţi proruse le-au înlocuit pe cele ucrainene, transmite luni EFE.
Aceste informaţii au fost date publicităţii duminică noapte pe Telegram de către primăria din Mariupol, ai cărei edili se află în exil, şi au fost preluate luni de agenţiile de presă ucrainene.
”Rezidenţi civili paşnici au fost reţinuţi de ocupanţii (ruşi) şi trimişi în locuri unde sunt privaţi de libertate. Sunt cunoscute câteva închisori de acest tip: două în Olenivka, un centru de detenţie preventivă din (regiunea) Doneţk şi unul în Makiivka”, au declarat sursele citate.
”Persoanele sunt deţinute în condiţii teribile şi inumane, ca într-un lagăr de concentrare. Sunt închise în celule minuscule, de 2 metri pătraţi pe 3, câte 10 persoane”, a menţionat primăria în exil a Mariupol.
Actualii ”locuitori din Mariupol abia dacă primesc apă şi hrană. Nu-i lasă să iasă (din oraş). Nu au acces la servicii medicale normale şi sunt supuşi diverselor forme de tortură, deopotrivă fizică şi psihologică”, a mai avertizat primăria oraşului pe Telegram, care a adresat un apel Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi ONU pentru ca cele două organizaţii să analizeze detenţiile ilegale de civili din oraş.
”Folosiţi toate pârghiile cu putinţă pentru a obţine lista de prizonieri. Asiguraţi-vă că au condiţii de viaţă demne. Şi acţionaţi împreună pentru eliberarea fiecărui locuitor al Mariupol”, a declarat la rândul său primarul în exil al Mariupol, Vadim Boicenko, într-un mesaj postat pe Telegram.
Mariupol, oraş-port la Marea Azov, s-a aflat sub asediu rus timp de aproape trei luni de zile, încă de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, iar în tot acest timp oraşul a suferit o criză umanitară de proporţii, fără acces la apă potabilă, curent electric şi produse de bază.
După căderea în mâinile ruşilor, oraşul a ajuns să fie administrat de reprezentanţi proruşi ai RPD.
Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa.
“Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta”, a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. “Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp”, a adăugat Scholz.
Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. “Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta”, a spus el.
“Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta”, a subliniat Scholz.
Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus, scrie Agerpres.
