Opt idei ce trebuie reținute din comunicatul FMI
1. În cursul următorilor cinci ani, absorbția de fonduri UE va fi crucială pentru performanța economică a României
2. Se impune menținerea măsurilor temporare de susținere a veniturilor și a companiilor, cum ar fi alocațiile kurzarbeit și granturile acordate IMM-urilor
3. Veniturile suplimentare rezultate din redresarea economică ce a ajutat perspectiva fiscală ar trebui economisite
4. Sunt necesare reforme urgente pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea guvernanței și a dotării cu personal a ANAF
5. Lărgirea bazei de impozitare și eliminarea portițelor legislative ar contribui la realizarea unei distribuiri mai echitabile a poverii fiscale
6. Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfășurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanță cu ținta de inflație.
7. Lupta împotriva corupției, cât și eforturile de eficientizare a administrației trebuie reenergizate.
8. Îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat va fi esențială pentru absorbția fondurilor UE, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură publică față de celelalte țări din UE și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice
Cele 9 puncte din comunicat: de la lărgirea bazei de impozitare, la reenergizarea luptei împotriva corupției
1. Contracția PIB din 2020 indusă de pandemie a fost considerabil mai redusă decât media UE. Aceasta a reflectat în parte o incidență inițială mai limitată a focarelor virusului și valuri ulterioare de infectare de durată scurtă, ce nu au necesitat o a doua închidere la nivel național a economiei. Măsurile eficiente din domeniul sanitar și o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit și ele la această situație.
Important, populația și mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonata a politicii fiscale și monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice și a creșterii șomajului. Aceasta a fost o schimbare binevenită față de măsurile de înăsprire a politicilor pe care România le-a aplicat în crizele economice anterioare. Finanțarea externa a fost favorabila, susținută de o relaxare monetară
la nivel global și de măsurile de sprijin de la nivelul UE.
• Autoritățile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte țări UE: în primul rând majorarea cheltuielilor sanitare; în al doilea rând, măsuri de susținere a veniturilor sub forma subvenționării temporare a salariilor și măsuri țintite de stimulare a angajărilor; și, în al treilea rând, sprijin acordat companiilor sub formă de împrumuturi nerambursabile și asigurarea lichidității prin amânarea obligațiilor de plată a impozitelor și taxelor și prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Aceste măsuri de sprijin au fost prelungite și în anul 2021.
• Acțiunile hotărâte și luate în timp util de către Banca Națională a României (BNR) au contribuit la asigurarea funcționării pieței financiare și la susținerea fluxului de credit pe parcursul pandemiei. Printre aceste acțiuni se numără reduceri ale ratei dobânzii de politica monetara, un program de achiziționare a titlurilor de stat, precum și măsuri de asigurare a lichidității, de flexibilizare a cadrului de reglementare și moratorii pentru rambursarea împrumuturilor bancare.
2. Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente.
Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul țărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susține producția ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neașteptate în evoluția pandemiei, inclusiv din cauza apariției unor noi tulpini ale virusului, eficienței mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populației.
3. În cursul următorilor cinci ani, absorbția de fonduri UE va fi crucială pentru performanța economică a României. Resursele disponibile constituie o oportunitate unică de a accelera convergența veniturilor la nivelul UE și tranziția către o economie mai digitalizată și mai verde.
4. În pofida recentei redresări economice, acordarea în continuare a sprijinului fiscal rămâne esențială pentru prevenirea unei ieșiri neuniforme din pandemie.
• Derularea rapidă a campaniei de vaccinare este cea mai importantă politică de combatere a
pandemiei, cu randamente economice care depășesc cu mult costurile sale fiscale. Politica fiscală poate contribui cu o finanțare generoasă în continuare.
• Se impune menținerea măsurilor temporare de susținere a veniturilor și a companiilor, cum ar fi alocațiile kurzarbeit și granturile acordate IMM-urilor, în paralel cu îndreptarea atenției către sectoarele cele mai afectate, cum ar fi HoReCa și transporturile, și către grupurile dezavantajate, de exemplu, femeile și persoanele cu un nivel educațional redus.
5. Bugetul pe anul 2021 asigură susținerea în continuare a redresării, punând în același timp bazele reconstruirii spațiului fiscal, astfel încât guvernul să poată proteja din nou veniturile populației data viitoare când apare o calamitate economică. Cheltuielile bugetare sau reorientat către investiții, inclusiv pe baza fondurilor UE, fapt ce ar trebui să stimuleze capacitatea economică pe termen mediu a României de a crea locuri de muncă și de a genera venituri.
Această reorientare reflectă, de asemenea, o temperare binevenită în creșterea salariilor și pensiilor din sectorul public. Pe mai departe, va fi, de asemenea important să se asigure resurse suficiente pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile. Redresarea economică din ultimele luni, peste nivelul preconizat, a ajutat perspectiva fiscală. Veniturile suplimentare rezultate ar trebui economisite. Pe această bază, deficitul fiscal în 2021 este estimat acum la 6,8% din PIB, sub ținta de deficit bugetar stabilită de autorități, de 7,2% din PIB.
6. Pe măsură ce redresarea ia amploare, eforturile politicilor ar trebui să se axeze pe reformele fiscal-structurale menite să contribuie la reconstruirea spațiului de manevra fiscal necesar pe termen mediu și la respectarea normelor UE.
• Consolidarea administrării veniturilor este esențială pentru creșterea nivelului de colectare a impozitelor până la nivelurile UE. Sunt necesare reforme urgente pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea guvernanței și a dotării cu personal a ANAF. Câștigurile potențiale obținute din mai buna administrare a veniturilor sunt considerabile, dar realizarea lor va fi treptată și va necesita un efort de reformă susținut. Salutăm angajamentul ferm al guvernului față de aceste reforme.
• Lărgirea bazei de impozitare și eliminarea portițelor legislative ar contribui la realizarea unei distribuiri mai echitabile a poverii fiscale, astfel încât fiecare să contribuie cu partea care îi revine. Eliminarea disparităților în ceea ce privește impozitarea veniturilor ar îmbunătăți transparența și productivitatea sistemului fiscal, încurajând și mai mult conformarea.
• Îmbunătățirea și accelerarea proceselor de administrare a investițiilor publice vor fi esențiale pentru creșterea cantității și a calității infrastructurii publice, inclusiv a infrastructurii de transport, aprovizionare cu apă și acces la servicii digitale. Progresele înregistrate în acest domeniu sunt cruciale pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor structurale și de redresare disponibilizate de UE. Îmbunătățirile sunt necesare în toate aspectele ce țin de administrarea investițiilor publice, de la planificarea și prioritizarea proiectelor până la implementarea acestora.
7. BNR a relaxat decisiv politica monetara și cea financiara ca răspuns la pandemie. Se preconizează că inflația va crește până la sfârșitul acestui an, în principal din cauza ajustărilor
prețurilor la energia electrică și la combustibili, anticiparea fiind că aceste ajustări de prețuri se
vor disipa în 2022, permițând astfel revenirea inflației în intervalul țintă.
Continuarea politicii monetare acomodative menite să contribuie la asigurarea redresării este oportună, având în vedere anticipațiile inflaționiste bine ancorate, output gap-ul negativ și proiecțiile reduse de creștere a salariilor, precum și incertitudinile legate de pandemie.
Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfășurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanță cu ținta de inflație. Cu toate acestea, pe fondul creșterii economice puternice, se anticipează creșterea în continuare a deficitului de cont curent în acest an până la aproximativ 5½% din PIB.
Pe măsură ce criza se diminuează, creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb ar contribui la absorbția șocurilor externe și, coroborată cu consolidarea fiscală, ar putea contribui, de asemenea și la reducerea deficitului de cont curent.
8. Sistemul bancar românesc a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziție solida, cu capital, lichiditate și profitabilitate puternice pe fondul supravegherii prudente. Calitatea activelor a beneficiat pana in prezent de redresarea economică mai puternică, creditele neperformante rămânând la un nivel scăzut în 2021. Pe baza nivelurilor pre-pandemie de provizionare a pierderilor din împrumuturi în sistemul bancar, ce se situau peste media UE, băncile au majorat în mod preventiv provizioanele în 2020. Recomandările BNR, care oglindesc orientările la nivelul UE, de limitare a plăților de dividende și a răscumpărărilor de acțiuni au contribuit și ele la creșterea retenției de capital în sistem.
Standardele de clasificare a împrumuturilor au fost restabilite în mod corespunzător în 2021, iar moratoriul serviciului datoriei a expirat în martie, cea mai mare parte a împrumuturilor aflate sub moratoriu până atunci fiind rambursate. Aceste acțiuni vor contribui la creșterea vizibilității calității activelor pe mai departe.
Cu toate acestea, în cazul în care portofoliile de credite se deteriorează semnificativ, se poate avea în vedere utilizarea capitalului permițând în același timp o perioadă mai lungă de reacumulare. Totodată, trebuie făcute pregătiri pentru gestionarea eficientă a unei potențiale creșteri a cazurilor de restructurare a datoriilor și de insolvență în rândul companiilor.
9. Eforturile României de combatere a corupției în perioada de aderare la UE au fost recunoscute la nivel internațional. Cu toate acestea, atât lupta împotriva corupției, cât și eforturile de eficientizare a administrației trebuie reenergizate.
Nu poate exista o convergență a standardului de viață cu cele din economiile mai bogate ale UE fără convergența standardelor de guvernanță economică. Estimările noastre arată că un efort susținut de
reformă a guvernanței ar putea accelera în mod semnificativ viteza de convergență a veniturilor. Îmbunătățirea guvernanței ar contribui, de asemenea, la atenuarea altor provocări sociale majore, cum ar fi inegalitatea, emigrația și informalitatea.
10. Îmbunătățirile guvernanței ar trebui să facă parte integrantă din reformele administrației veniturilor, inclusiv pentru a limita vulnerabilitățile la corupție. O guvernanță eficientă este, de asemenea, esențială pentru îmbunătățirea administrării investițiilor publice.
11. Îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat va fi esențială pentru absorbția fondurilor UE, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură publică față de celelalte țări din UE și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. O mai bună guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat ar fi un prim pas important.
Inversarea tendinței de înrăutățire a performanței financiare ale întreprinderilor de stat reprezintă o altă prioritate, necesitând o monitorizare sporită și reformele necesare la nivelul întreprinderilor de stat cu o prezență puternică în sectoarele energie și transporturi.
