Ce s-a intamplat cu 1 milion de dosare secrete ale Securitatii

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat luni că Serviciul a predat în ultimii ani către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei.

Eduard Hellvig a participat luni la deschiderea unui curs în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”, destinat ofiţerilor SRI, care are ca temă problematica apariţiei şi evoluţiei regimurilor politice totalitare.

În discursul ţinut cu această ocazie, Hellvig a afirmat că violenţa represiunii din România în perioada regimului comunist, modul în care instituţiile au fost pervertite pentru a se îndrepta împotriva propriilor cetăţeni, au lăsat urmări profunde în perioada postdecembristă.

“După 1989, întregul sector de securitate a trebuit reformat din temelii. Din păcate, ritmul schimbărilor nu a fost uniform. Dacă transformări necesare, precum punerea sa sub control parlamentar sau includerea, în legislaţie, a unor prevederi referitoare la echidistanţa şi neutralitatea politică a acestuia au venit mai rapid, altele, extrem de necesare, au întârziat. Poate cea mai importantă etapă care ar fi trebuit parcursă mai devreme este tocmai cea a asumării trecutului, a deschiderii arhivelor, a recunoaşterii greşelilor care au fost făcute în totalitarism. Experienţa statelor foste comuniste în acest domeniu a fost, desigur, diversă. Germania a creat poziţia de comisar pentru arhivele Stasi şi legislaţie referitoare la deschiderea acestora pentru cetăţeni imediat după procesul de reunificare. În Polonia, un institut cu misiuni apropiate – omologul CNSAS – a fost creat în 1998 şi a început realmente să funcţioneze în anul 2000”, a declarat directorul SRI.

El a precizat că, în România, procesul de deschidere a arhivelor a început în anii ’90, atunci când, de exemplu, SRI a acordat un acces limitat la documente de dinainte de 1989, în scop de cercetare, şi a subliniat că “privind retrospectiv, a fost, desigur, un pas mult prea mic pentru nevoia societăţii româneşti de a-şi înţelege trecutul, o treaptă care a fost parcursă, dar căreia i-au urmat cu greu toate celelalte care erau necesare”.

Hellvig a anunţat că, în ultimii ani, SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă.

“Una dintre priorităţile pe care mi le-am asumat atunci când am preluat mandatul de director al Serviciului, a fost tocmai aceea de accelera procesul de modernizare al instituţiei.

În ultimii ani, SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei.

După mai bine de 30 de ani în care practicile nefaste de dinainte de ’89 au fost înlocuite pe deplin de principiile şi valorile democratice care ne guvernează astăzi întreaga activitate, SRI a ajuns o instituţie matură şi pe deplin reformată”, a spus directorul SRI.

Acesta a punctat faptul că noile generaţii de ofiţeri ai SRI trebuie să înveţe despre ce a făcut rău fosta Securitate şi despre cum ne putem apăra democraţia.

“Democraţia nu este un dat şi nici nu este inatacabilă. De altfel, constatăm în ultimii ani că puţine locuri din lume mai asigură stabilitatea şi pacea la care sperăm. Lumea întreagă – şi nu doar Europa sau România – se află într-un punct de turnură. Viziunile anti-globaliste, extremismul, divizarea politică şi competiţia economică slăbesc instituţiile şi alianţele.

Evoluţii recente precum erodarea normelor internaţionale care au asigurat stabilitatea post-Război Rece, criza sanitară, perspectivele economice îngrijorătoare, fragilizarea încrederii în relaţiile dintre guvernanţi şi guvernaţi sau apariţia unor tehnologii disruptive pun la încercare chiar şi democraţiile cu tradiţie. În faţa acestor realităţi avem nevoie poate mai mult ca oricând de o veritabilă busolă morală”, a adăugat Eduard Hellvig.

Conform unui comunicat al SRI, cursul “Democraţie şi Totalitarism” de la Academia Naţionala de Informaţii “Mihai Viteazul” este o formulă academică de reflecţie cu privire la problematica apariţiei şi evoluţiei regimurilor politice totalitare şi de analiza a specificului acestora.

Destinat ofiţerilor SRI, cursul se bucură de prezenţa ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, precum şi a unor lectori bine-cunoscuţi în sfera activismului anti-totalitarist: istoricul Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, Michael Shafir – istoric şi politolog, precum şi Andrei Muraru – istoric, consilier prezidenţial, scrie Agerpres.