Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, în care subliniază că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor și atunci când există “influență externă” prin actori statali și nestatali.
În opinia Comisiei, ingerința în procesul electoral a terților care acționează din exterior nu este mai puțin dăunător și poate avea aceleași consecințe (sau chiar mai grave) ca o încălcare a regulilor electorale de către candidați, partide politice și oficiali de stat. Totodată, Comisia subliniază că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă, iar deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.
În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.
Comisia de la Veneția face totodată mai multe recomandări.
Astfel, Comisia de la Veneția consideră că deciziile de anulare a rezultatelor electorale ar trebui luate de cel mai înalt organ electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organ judiciar, curtea constituțională sau o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organ judiciar.
Însă puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, recomandă Comisia, care transmite totodată că ‘anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale’ ca ultim argument (ultima ratio în original – n.r.) și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi afectat rezultatul votului.
Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure îndeosebi o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite ce dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și prerogativele judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidate și limitate de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
Comisia de la Veneția consideră totodată că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
Statele ar trebui să reglementeze consecințele perturbărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora.
Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate și campaniilor electorale din online prin intermediul platformelor de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie marcată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele de social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.
