Comisia de la Veneţia – mesaj important despre legile justitiei si protocoalele secrete

Unele aspecte importante introduse de legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi de legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în special ţinând cont de efectul lor cumulativ în contextul politic complex care predomină în prezent în România, ar putea submina independenţa judecătorilor şi a procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar, arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind amendamentele la cele trei legi, adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.

“Potrivit autorităţilor române, procesul de reformă a fost necesar şi a fost desfăşurat pentru a oferi răspunsuri la problemele existente şi la nevoile sistemului judiciar şi pentru a-l adapta la noile realităţi sociale. Amendamentele propuse au avut drept scopuri consolidarea independenţei judecătorilor, prin separarea carierelor judecătorilor şi ale procurorilor, dar şi sporirea eficienţei şi a responsabilităţii sistemului judiciar. Unele schimbări au fost necesare pentru a pune în aplicare o serie de decizii ale Curţii Constituţionale a României”, se menţionează în opinia Comisiei de la Veneţia.

Procesul legislativ a avut loc într-un context marcat de un climat politic tensionat, afectat puternic de rezultatele eforturilor ţării de a combate corupţia, cu o controversă şi dezbatere legate de aspecte sensibile atât pentru continuarea eforturilor României în acest domeniu, cât şi pentru funcţionarea independentă a sistemului său judiciar.

Pe de o parte, există relatări despre cazuri de presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor şi a procurorilor, inclusiv din partea unor politicieni de rang înalt şi prin companii media; pe de altă parte, presupuse cazuri de abuz din partea unor magistraţi români, în special procurori, au condus la punerea sub semnul întrebării a metodelor folosite în combaterea corupţiei.

“De asemenea, în urma recentei dezvăluiri a protocoalelor de cooperare semnate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi instituţii judiciare, au fost ridicate întrebări despre impactul unei asemenea cooperări asupra independenţei instituţiilor judiciare şi asupra măsurilor de salvagardare necesare pentru a proteja sistemul judiciar în faţa interferenţei nejustificate. În acelaşi timp, procesul legislativ, care s-a dovedit a crea divizări în societatea românească, a fost criticat în absenţa unor consultări incluzive şi eficiente”, notează Comisia de la Veneţia.

Comisia Europeană (CE) a transmis, la solicitarea MEDIAFAX, că va prezenta o analiză detaliată în raportul MCV pe data de 13 noiembrie despre modificarea legislației în domeniul justiției și va ține cont și de cele două avize ale Comisiei de la Veneția pe Legile justiției și Codurile penale.

Am luat cunoștință în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneția pe Codurile Penale și Legile Justiției. Solicităm autorităților din România să le ia în considerare. După cum a declarat și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans în cadrul dezbaterii Parlamentului European: <În timp ce vom continua să dialogăm cu autoritățile române, în spiritul cooperării și în contextul Mecanismului de Verificare și Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la Legile justiției, Codurile penale și la Legile privind conflictul de interese și combaterea corupției nu țin cont de aceste preocupări>”, precizează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în răspunsul transmis la solicitarea MEDIAFAX.