În spatele deciziei de a intensifica brusc ajutorul militar occidental pentru Ucraina se află o îngrijorare care există în unele capitale că timpul ar putea fi de partea Rusiei, scrie The Wall Street Journal.
Această îngrijorare sugerează că fereastra de oportunitate pentru Ucraina este limitată ca timp, iar Kievul are nevoie de arme occidentale puternice – tancuri de luptă, vehicule blindate şi mai multe sisteme de apărare aeriană – cât mai curând posibil, pentru a consolida avantajul pe care l-a obţinut prin succesele ofensive din jurul Kievului, Harkovului şi Hersonului.
Cum planul iniţial de război al lui Vladimir Putin era că totul va dura câteva zile, iar trupele sale se retrăgeau în dezordine în primăvara anului trecut din jurul Kievului, guvernele occidentale de la acea vreme sperau că dacă luptele vor continua mai mult, cu atât mai multe şanse va avea Ucraina să învingă. Acum, însă, sentimentul este exact invers, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii occidentali s-au gândit că, dacă Europa şi Washingtonul îşi păstrează curajul şi ies unite după o iarnă dificilă, problemele economice şi eşecurile militare ale Rusiei, adâncite de sancţiuni, ar putea forţa Moscova să caute o ieşire din conflict sau să ceară pacea. Pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina se apropie de un an, această încredere s-a estompat. În schimb, oficialii din unele capitale se tem acum că Kremlinul, care este dispus să continue să arunce în război oameni şi material, ar putea obţine avantajul într-un război de uzură de lungă durată. Prin urmare, ar fi mai bine să i se dea Ucrainei arme mai avansate, care ar putea ajuta-o să schimbe dinamica războiului şi să copleşească capacitatea de luptă a Rusiei, arată publicaţia financiară americană.
Armata Rusiei a suferit pierderi grele, în oameni şi echipamente, şi există semne că este în criză de capacităţi militare importante, inclusiv unele rachete de precizie. De asemenea, unele dintre cele mai dure sancţiuni occidentale – cum ar fi embargoul asupra petrolului şi plafonarea preţului la exporturile de gaz rusesc – abia acum încep să îşi facă efectul. Se preconizează că economia Rusiei va suferi o recesiune semnificativă în acest an, iar potenţialul său va rămâne probabil diminuat pentru anii următori. Cu toate acestea, există puţine semne că sancţiunile ar putea opri armata rusă sau că ar putea exercita o presiune economică atât de mare asupra Kremlinului – care ştie să zdrobească disidenţa şi protestele -, încât să diminueze sprijinul intern pentru război.
În schimb, Rusia caută să lanseze o nouă ofensivă în lunile următoare, cu recruţi mai bine pregătiţi care să completeze rândurile soldaţilor profesionişti, pregătiţi pentru genul de bătălii crâncene care par să fi adus recent victorii Moscovei în luptele din jurul oraşului Bahmut, din estul ţării, scrie news.ro.
Schimbarea în gândirea occidentală cu privire la necesitatea de a accelera aprovizionarea Ucrainei s-a manifestat public în ultimele zile prin deciziile luate de SUA, Marea Britanie şi Germania de a trimite în Ucraina tancuri de concepţie occidentală. Împreună cu alte vehicule blindate şi sisteme de apărare aeriană, armele sunt concepute pentru a ajuta Ucraina nu doar să respingă orice ofensivă rusă, ci şi să ofere Kievului mijloacele necesare pentru a face noi incursiuni pe teritoriul deţinut de Rusia în Ucraina, punându-i pe ucraineni într-o poziţie mai bună din care să negocieze.
Oficialii britanici au fost cei mai clari în a susţine public că ameninţarea reprezentată de Rusia ar putea creşte pe măsură ce trece timpul şi că este urgent să se furnizeze Ucrainei genul de echipamente care o pot ajuta să avanseze. “Avem o fereastră de oportunitate pentru a accelera eforturile de a asigura o pace durabilă pentru ucraineni”, a declarat miercuri pe Twitter premierul britanic Rishi Sunak, salutând anunţul Germaniei şi al SUA că vor furniza Ucrainei tancuri grele. “Să continuăm aşa”, a îndemnat el.
Mai există un alt factor pentru a acţiona cât mai repede. Deocamdată, oficialii spun că opinia publică din Europa şi SUA rămâne fermă în susţinerea ajutorului militar şi financiar. Dar Putin poate spera că un astfel de sprijin nu va rămâne acelaşi de-a lungul a ani de război şi al schimbărilor de administraţie din SUA şi din alte părţi.
Răsturnarea de opinie cu privire la necesitatea de a accelera livrările de armament greu şi arme de calibru mare către Ucraina a fost una bruscă. În urmă cu câteva luni, în timp ce Ucraina a lansat o contraofensivă de succes prin care a recâştigat porţiuni din teritoriul ocupat de Rusia, oficialii occidentali erau încrezători că Kievul primea ceea ce avea nevoie pentru a progresa în continuare şi pentru a respinge avansul Rusiei. La asta, s-au adaugat unii paşi greşiţi ai armatei ruse. Dar chiar şi atunci, unele guverne îi îndemnau pe aliaţii occidentali să îşi intensifice sprijinul pentru Ucraina pentru a împiedica conflictul să se prelungească ani de zile.
“Calculele noastre s-au bazat pe faptul că Rusia este încă o ţară uriaşă şi cu resurse mult mai mari în ceea ce priveşte soldaţii şi capacitatea de a produce armament care nu necesită componente occidentale”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, unul dintre primii susţinători ai intensificării livrărilor occidentale. “Cu cât le dăm mai mult timp, cu atât mai mulţi oameni pot arunca în luptă asupra ucrainenilor”, a avertizat el, potrivit news.ro
Cu toate acestea, unii aliaţi occidentali rămân prudenţi cu privire la o accelerare a sprijinului occidental. Chiar dacă cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri că Germania va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, el a subliniat care este cea mai mare îngrijorare a aliaţilor Kievului: “Trebuie să spunem întotdeauna foarte clar că vom face tot ce este necesar şi posibil pentru a sprijini Ucraina, dar în acelaşi timp vom preveni o escaladare a conflictului într-un război între Rusia şi NATO”, a declarat cancelarul în Bundestag.
Negocierile politice intense privind trimiterea în Ucraina a unor tancuri Abrams fabricate în SUA şi a unor tancuri Leopard fabricate în Germania au ameninţat pentru scurt timp unitatea NATO. Există, de asemenea, îndoieli în rândul unor oficiali cu privire la faptul că obiectivul central formulat de susţinătorii intensificării sprijinului militar – acela de a obţine o încheiere mai rapidă a conflictului – ar fi unul realist.
În timp ce armata ucraineană a depăşit cu mult aşteptările în ceea ce priveşte rapiditatea cu care poate învăţa să opereze şi să integreze echipamente militare occidentale complexe, nu există certitudinea că Ucraina poate lansa din nou genul de ofensive de succes pe care le-a realizat toamna trecută.
De asemenea, nu există prea multă încredere în nicio capitală occidentală că Putin ar putea lua vreodată în considerare perspectiva unui sfârşit al conflictului fără subjugarea Ucrainei.
Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord la Atlantic Council, un think tank din Washington, a declarat că este sceptică în privinţa faptului că aliaţii occidentali au stabilit o strategie clară de intensificare a livrărilor de arme pentru a ajuta Ucraina să atingă un set clar de obiective de război. “Aceasta este o perioadă de mari transformări în conflict. Dar, pentru mine, reacţiile din capitalele occidentale au fost doar tactice până acum. Ne lipseşte o viziune comună despre cum ar trebui să se încheie războiul şi cum se încadrează aceste livrări în această viziune”, a declarat ea pentru WSJ.
