Fortele pentru Operatii Speciale Romane contribuie la combaterea terorismului in Sahel
Şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu omologul francez, generalul Thierry Burkhard, iar discuţiile s-au axat pe situaţia de securitate din Europa Centrală şi de Est, dar mai ales pe viitoarea participare a detaşamentului din Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS) în misiunea Takuba din Sahel, Africa, sub comandă franceză, scrie Valentin Bolocan pe adevarul.ro
Consultarea a avut loc în marja reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Atena. Concret, este vorba de 50 de militarii români de elită care vor participa la misiune, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2021.
Franţa a lansat operaţiunea Barkhane în 2014 pentru a lupta împotriva grupurilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat Gruparea de Forţe Takuba, care asigură asistenţă forţelor armate maliene. Concret, la operaţiile în zonă participă în prezent militari de elită din Franţa, Italia, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Regatul Unit şi Grecia, iar din octombrie lor li se vor alătura şi militari români.
Conform unor surse militare, operatorii FOS români vor face parte din forţa de răspuns rapid şi se vor deplasa la intervenţii cu ajutorul unor elicoptere Sikorsky UH-60 Black Hawk, aduse în zonă de ţările partenere.
Numărul de militari de elită din unitatea multinaţională nu este comunicat, dar se estimează că aceasta ar fi dimensionată la aproximativ 500 de operatori FOS, la care se adaugă echipajele de zbor şi personal auxiliar.
Zona în care vor acţiona şi militarii de elită români este considerată foarte periculoasă pentru că este scena pe care se desfăşoară mai multe grupări teroriste feroce. Este vorba de aripa din Sahara a ISIS (ISIS-GS) şi filiala sahariană a Al-Qaida (JNIM), care deşi nu au doctrine identice colaborează destul de des la nivel tactic. Tot în zonă mai activează şi alte grupări islamiste de o mai mică anvergură, precum al-Murabitoun, Ansar al-Dine, Boko Haram sau Frontul Eliberării Macinei.
Conform experţilor americani şi britanici în antiterorism, grupările islamice sunt capabile să efectueze atacuri la distanţe mari de locul în care îşi au baza, iar răpirea pentru răscumpărare este principala lor sursă de finanţare.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat saptamana trecuta moartea liderului organizaţiei Stat Islamic din Sahara, spunând că uciderea lui Adnan Abu Walid al-Sahrawi este „un succes important” pentru armata franceză după mai mult de opt ani de când luptă împotriva extremiştilor din Sahel, relatează AP.
Macron a scris pe Twitter că al-Sahrawi „a fost neutralizat de forţele franceze”, dar nu a dat mai multe detalii.
Nu a fost anunţat locul în care al-Sahrawi a fost ucis, deşi gruparea Stat Islamic este activă de-a lungul graniţei dintre Mali şi Nigeria.
„Naţiunea se gândeşte în noaptea asta la toţi eroii ei care au murit pentru Franţa în operaţiunile Sahel, Serval şi Barkhane, la familiile îndoiliate, la toţi cei răniţi. Sacrificiul lor nu este în van”, a scris preşedintele.
Zvonuri legat de uciderea liderului militant au circulat în Mali de mai multe săptămâni, îns autorităţile din regiunea nu le-au confirmat. Nu a fost posibil imediat verificarea independentă a informaţiei sau cum au fost identificate rămăşiţele.
„Este o lovitură decisivă împotriva grupării teroriste”, a spus pe Twitter ministrul francez al Apărării, Florence Parly. „Lupta noastră continuă”.
Al-Sahrawi a revendicat un atac din 2017 din Nigeria, în care au fost ucişi patru membri ai personalului militar american şi patru oameni ataşaţi armatei nigeriene. Gruparea lui a răpit cetăţeni străini în Sahel şi este crezut că încă îl are în custodie pe americanul Jeffrey Woodke, care a fost răpit din casa lui din Nigeria în 2016.
Armata franceză luptă cu grupările extremiste în regiunea Sahel, unde Franţa era cândva o putere colonială, de la intervenţia din 2013 în Mali. Recent, a anunţat că îşi va reduce efectivele în regiune, planul fiind ca până la începutul anului viitor să fie retrase 2.000 de trupe, scrie news.ro
https://www.antena3.ro/actualitate/50-militari-romani-isis-al-qaida-radu-tudor-614591.html
”Este cel mai bun exemplu în care două state membre NATO își concentrează forțele pentru a elimina o amenințare de acolo de unde pornește, pentru a nu veni peste noi, pentru a nu avea evenimente și atentate pe care, evident, nu ni le dorim pe teritoriul Europei.
A doua chestiune este legată de experiența excepțională pe care forțele pentru operații speciale din România o au. În Afganistan, s-au remarcat prin misiunile executate profesionist, toți aliații noștri au remarcat buna pregătire a noastră și, în mod evident, ei sunt căutați atunci când se planifică astfel de misiuni anti-teroriste. (…) Noi reușim de fiecare dată să acceptăm astfel de misiuni. Ele ne îmbogățesc expertiza și experiența profesională.
Radu Tudor: ”Zona este extrem de complicată”
A treia chestiune este că, săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat eliminarea liderului Al-Qaida din Sahel. Această operațiune de mare succes pentru militarii francezi, pentru Serviciile Militare Franceze, deschide o nouă oportunitate, aceea de a putea depista eventualele victime ale organizației teroriste Al-Qaida în Sahel.
Din păcate, și România are un cetățean răpit. Este vorba de Iulian Gherguț și presupunem că executând aceste misiuni comune anti-teroriste am putea să salvăm câteva vieți. Avem foarte puține informații, zona este extrem de complicată și, printr-un efort comun aliat româno-francez, am putea să salvăm niște oameni, dacă liderul organizației teroriste a fost lichidat”, a spus Radu Tudor la Antena 3.
Implicarea grupului rusesc de mercenari Wagner în Mali ar afecta grav relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Bamako, a avertizat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, informează marţi AFP.
“Se pare că autorităţile de tranziţie discută despre posibilitatea – din câte ştiu nu s-a luat încă nicio decizie – de a invita grupul Wagner să acţioneze” în Mali, a declarat Josep Borrell în marja sesiunii Adunării Generale a ONU, care are loc la New York
“Ştim cum se comportă acest grup în diferite părţi ale lumii”, a continuat el, referindu-se în special la abuzurile de care este acuzat în Republica Centrafricană.
“Acest lucru ar afecta grav relaţia dintre UE şi Mali”, a insistat Borrell, alăturându-se astfel îngrijorării exprimate deja în legătură cu acest subiect de Franţa şi Germania.
Parisul şi Berlinul au avertizat că decizia de a face apel la grupul Wagner pentru a asigura instruirea forţelor armate maliene şi asigurarea protecţiei liderilor ar pune în discuţie angajamentul lor militar în Mali.
ONU, care are aproximativ 15.000 de Căşti Albastre în Mali, a subliniat că orice parteneriat al guvernului cu forţe militare străine ar trebui să respecte drepturile omului.
Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a comunicat luni, la Bamako, hotărârea Parisului de a-şi continua angajamentul, fără a obţine asigurări din partea guvernului dominat de militari cu privire la o posibilă cooperare cu grupul Wagner.
Omologul său malian, colonelul Sadio Camara, a afirmat că reducerea prezenţei franceze în Mali obligă la luarea în considerare a tuturor variantelor pentru a asigura securitatea ţării.
