Potrivit unor surse militare autorizate, Ministerul Apărării Naţionale a realizat o execuţie bugetară de 2,29% din PIB, un nivel record pentru ţara noastră ca stat membru NATO.
Cea mai mare parte a contribuţiei pentru bugetul cheltuit este la capitolul înzestrare cu echipamente militare moderne.
România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru bugetul apărării după războiul de invazie al Rusiei în Ucraina.
Ţara noastră e statul aliat cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina invadată.
Până în prezent, România nu reuşise chetuirea banilor alocaţi pentru apărare, deşi nevoile de înzestrare sunt uriaşe. În fiecare an, cheltuiala a fost sub alocare, indiferent că a fost 2 sau 2,5%.
Forţele Terestre, Aeriene şi Navale au cerinţe importante pentru asigurarea capacităţii de apărare a ţării şi pentru contribuţia la apărarea colectivă ca membru NATO.
Potrivit surselor oficiale MApN, peste 70 de programe de înzestrare militară se află în derulare în acest moment, in diverse stadii de implementare.
Printre cele mai importante programe angajate ferm în 2024 menţionez avionul de luptă multirol F-35, sistemele SHORAD V SHORAD, obuzierele K-9, blindatele Cobra 2, înlocuirea unui sistem Patriot.
Prin execuţia bugetară din 2024 din domeniul apărării, România se va situa pe primele locuri în clasamentul statelor NATO.
Liderii Alianţei au cerut statelor membre să sporească sumele alocate pentru apărare, în contextul amplificării războiului din Europa provocat de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Moscova e sprijinită militar şi financiar de Iran, Coreea de Nord şi China.
