Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită public procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, precum și liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curții Constituționale înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu reglementat de Legea 78/2000.
Declarațiile doamnei procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, potrivit cărora o decizie a CCR în privința abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susținut de DNA ar fi ‘o încetare a luptei anticorupție în România’ și ‘un semnal pe care statul roman îl da: ‘Gata, am luptat destul cu corupția, nu mai trebuie să luptăm cu corupția, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte’, reprezintă o formă de presiune asupra Curții Constituționale care e neconformă cu statutul de magistrat și principiul separației puterilor în stat.
În baza acestor afirmații repetate prin diverse mijloace de comunicare în masă, amplificate apoi de diverși formatori de opinie, cetățenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupție, aceștia ajungând să facă petiții pentru a cere CCR să decidă în modul dorit de DNA.
DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituțional, Curții Constituționale cu privire la abuzul în serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curții ieșind din cadrul democratic.
A cere Curții Constituționale să pună deoparte Constituția și să nu examineze cauza cu care este sesizată strict prin prisma primatului Constituției înseamnă pur și simplu a abandona statul de drept și a reveni la justiția de tip totalitar făcută în piața publică, nu în baza legii, ci a voinței poporului.
Situația este îngrijorătoare, deoarece, din nou, înaintea unei decizii a Curții Constituționale cu implicații importante asupra justiției și vieții sociale, sunt exprimate în spațiul public, în mod repetat, opinii ce nu se bazează pe Constituție, ci pe oportunitate.
România este o democrație constituțională, iar oricine afirmă, direct sau indirect, că lupta anticorupție permite încălcarea Constituției, subminează statul de drept și sabotează însăși legitimitatea luptei împotriva corupției.
În România, fiecare cetățean este egal și se supune în fața legii, legea fundamentală fiind Constituția, iar Curtea Constituțională ‘garantul supremației Constituției’. Pentru a avea un stat de drept funcțional în România, fiecare cetățean și instituție trebuie să respecte acest cadru legal instituit de Constituție.
UNJR recunoaște și încurajează dreptul de a exprima opinii vis a vis de activitatea instituțiilor publice, însă subliniază, că, în special când vorbim de justiție, acestui drept îi corespunde obligația de a exprima aceste opinii fundamentat pe lege, având mereu în vedere necesitatea de a prezerva încrederea cetățenilor în respectarea acesteia.
În avizul nr. 18 (2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni se menționează că ‘puterea judecătorească nu trebuie să încurajeze niciodată neascultarea și lipsa de respect față de puterea executivă și cea legislativă’.
Această recomandare este pe deplin aplicabilă tuturor magistraților, nu doar în raporturile cu celelalte puteri, ci, cu atât mai mult, în raport de activitatea Curții Constituționale, al cărui rol constituțional este și acela de a asigura separarea și controlul reciproc dintre cele trei puteri în stat.
Rolul primordial pe care Curtea Constituțională îl îndeplinește, de garant al supremației Constituției, chemată să se pronunțe asupra constituționalității legilor și să soluționeze conflictele juridice de natura constituțională între autoritățile publice, implică, așadar, respect din partea celorlalte trei puteri.
La fel ca și în cazul reprezentanților puterii legislative sau executive și reprezentanții autorității judecătorești trebuie să evite poziții publice care să aibă ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curții Constituționale, prin dezvoltarea unei așteptări a publicului ce poate să nu fie conforma cu exigentele constituționale, fie prin transmiterea unui mesaj de neîncredere în competența și integritatea Curții Constituționale.
Comisia de la Veneția a subliniat, în 2012, ca ‘independența și neutralitatea Curții Constituționale sunt puse în primejdie dacă alte organe ale statului și membrii lor o atacă public. Aceste atacuri nu sunt compatibile cu poziția Curții, de garant al supremației Constituției, și poate aduce atingere independenței și inamovibilității judecătorilor Curții, care sunt garantate constituțional.’
‘Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetățenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunța, Curtea Constituțională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupției, un inamic al cetățenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituție fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituției. În fiecare stat în care s-a încercat încălcarea statului de drept, prima instituție atacată a fost Curtea Constituțională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democrație. Înfăptuirea justiției și lupta anticorupție nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituție, altfel România se îndepărtează de la democrația constituțională și stat de drept’, a spus judecător Dana Gîrbovan, președintele UNJR.
Uniunea Națională a Judecătorilor reia apelul, făcut și în trecut, adresat atât membrilor celor trei puteri, cât și presei, să înceteze de îndată orice tip de presiune la adresa Curții Constituționale și să respecte supremația Constituției într-un stat de drept.
