Președintele francez Emmanuel Macron a avut un schimb de opinii îndelungat cu forțele politice din țară și apoi, joi seară, pe rețelele sociale, cu internauții, în care, între altele, a tras ‘un semnal de alarmă’, a anunțat ‘eforturi’ în fața ‘amenințării ruse’, și-a reiterat sprijinul pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Totodată, Macron a anunțat că îl va avertiza pe președintele american Donald Trump împotriva oricărui semn de slăbiciune față de președintele rus Vladimir Putin, în timpul vizitei pe care șeful statului francez urmează să o efectueze luni la Washington, potrivit AFP.
La aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina, ‘intrăm într-o nouă eră’, a subliniat președintele francez, care a încercat să joace un rol unificator în fața ‘amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru Europa și pentru Franța’. ‘Acest lucru ne va obliga să facem alegeri foarte puternice pentru noi înșine, pentru apărarea și securitatea noastră’, a rezumat Emmanuel Macron, la capătul a ceva mai mult de o oră de discuții cu internauții transmis în direct pe rețelele sale de socializare.
În această ‘conversație’, șeful statului francez, dornic să se plaseze în centrul jocului european într-un moment în care rușii și americanii au început discuțiile de pace pe cont propriu, și-a dezvăluit unghiurile de atac înaintea vizitei sale la Donald Trump, luni, la Washington, comentează AFP.
‘Îi voi spune (lui Trump), ‘în fond, nu poți fi slab în fața președintelui Putin. Nu ești tu, nu este marca ta comercială, nu este în interesul tău. Atunci, cum poți fi credibil împotriva Chinei dacă ești slab împotriva lui Putin?”, a explicat președintele francez.
”Al doilea lucru de menționat: dacă permiți ca Ucraina să fie luată’ de Putin, Rusia ‘va fi de neoprit pentru europeni’, căci ‘va recupera Ucraina și armata ei, care este una dintre cele mai mari din Europa, cu toate echipamentele noastre, inclusiv echipamente americane. Este o greșeală strategică uriașă”, a argumentat Macron, care vrea să-l convingă pe Trump că ‘este în interesul lui să lucreze cu europenii în acest moment’.
Rusia este ”o amenințare pentru Europa”, de exemplu, ‘prin manipularea alegerilor, cum este cazul României’
Macron a vorbit despre investițiile uriașe în apărare ale Rusiei, pe care a calificat-o drept ‘o amenințare pentru Europa’.
În sprijinul afirmațiilor sale, Macron a enumerat asasinatele opozanților politici ruși, atentatele de pe teritoriul european, amenințările hibride, atacurile cibernetice masive sau ‘manipularea alegerilor, cum este cazul României’.
În acest context, șeful statului francez a calificat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2024 drept ‘inedită’ și ‘foarte gravă’, dar care nu l-a surprins.
Macron a acuzat Rusia de ‘mondializarea conflictului’ din Ucraina, prin implicarea de militari nord-coreeni în război, și de sporirea cooperării sale cu Iranul, de la care a primit drone cu ajutorul cărora atacă Ucraina.
‘Există un conflict în Ucraina, în care rușii, de fapt, au globalizat lucrurile’, a spus Macron. ‘Se va limita (războiul) la acest teatru? Să sperăm că da’, a adăugat Macron
Rusia și-a accelerat înarmarea și agresivitatea la adresa Europei, a insistat președintele francez.
Macron sare în apărarea lui Zelenski
Apărându-și omologul ucrainean de atacurile recente ale lui Donald Trump, Macron a subliniat, de asemenea, că Volodimir Zelenski a fost ales de un ‘sistem liber’, spre deosebire de Vladimir Putin.
Și ‘nimeni nu are dreptul să spună: Ucraina nu are dreptul de a adera la Uniunea Europeană, Ucraina nu are dreptul de a adera la NATO’, a insistat din nou Emmanuel Macron.
Președintele francez a mai indicat în live-ul său de pe platforma X că a vorbit în cursul serii de joi cu omologul său ucrainean pentru a-l informa cu privire la contactele sale cu partenerii europeni ‘care doresc să lucreze pentru o pace durabilă și solidă pentru Ucraina” și pentru ‘a-și pregăti’ călătoria la Washington.
În cadrul întâlnirii sale cu forțele politice de la Paris, președintele Macron a subliniat că a dorit să ‘tragă un semnal de alarmă’ în fața ‘eforturilor’ care se profilează, întrucât Franța va trebui ‘să-și reviziteze opțiunile bugetare’.
Fără a intra în detalii, el i-a îndemnat pe europeni să-și ‘mărească eforturile de război’ în fața ‘escaladării capacităților principalilor noștri adversari’.
Ar trebui Franța, care își dedică aproximativ 2% din PIB apărării sale, să meargă mai departe și să vizeze, la fel ca Polonia, un procent de 5%, așa cum cere Donald Trump? – l-a întrebat un internaut. ‘Nu știu dacă 5% este cifra potrivită pentru Franța, dar, în orice caz, va trebui să creștem’ procentul pentru apărare, a răspuns Macron.
De asemenea, președintele francez a subliniat că nu are intenția de a trimite trupe în Ucraina. ‘Ceea ce luăm în considerare este să trimitem forțe pentru a garanta pacea odată ce aceasta este negociată’, a spus el.
Acest punct este unul dintre merele discordiei cu liderii de partid, pe care Emmanuel Macron i-a primit timp de aproape patru ore la Palatul Elysee.
Opoziția îl acuză pe Macron de ‘viziune foarte belicoasă’
În acest context, comunistul Fabien Roussel s-a declarat îngrijorat de faptul că Macron a sugerat că este nevoie să ‘ne pregătim pentru a putea continua să sprijinim Ucraina și să fim alături de Ucraina din punct de vedere militar dacă Ucraina ar dori să continue războiul’.
Și în extrema dreaptă a spectrului politic, Eric Ciotti a deplâns faptul că Franța s-a angajat într-o ‘viziune foarte belicoasă’, ceea ce l-ar putea deranja pe Donald Trump.
Mulți au fost însă de acord că Franța trebuie să-și facă auzită vocea în noul concert al națiunilor impus de Donald Trump.
‘Trebuie să avem un mesaj foarte clar (…) Europa va trebui să fie un pilon’, a declarat Marine Tondelier, din partea Les Ecologistes, care a făcut apel ca europenii să se bazeze doar pe ei înșiși. ‘Astăzi, vocile Franței și Europei sunt destul de izolate’, a răspuns Louis Aliot, din partea Adunării Naționale (extrema dreaptă, fostul Front Național – n.r.).
La extrema stângă, Manuel Bompard a considerat interesant ‘să-l auzim pentru prima dată pe președinte folosind termenul de nealiniere’ față de Statele Unite, dar a deplâns faptul că Alianța Atlantică rămâne percepută ca ‘o obligație în viitoarea arhitectură de securitate’ a Europei, scrie Agerpres.
