Efortul financiar pe care l-a făcut ţara pentru a asigura alocarea bugetară pentru MApN a fost foarte bine chibzuit de minister, a declarat, marţi, la şedinţa de bilanţ, ministrul interimar al Apărării, Nicolae Ciucă.
El a subliniat că în MApN “gradul de execuţie bugetară a fost ascendent” în anul 2019.
“Vreau să vă asigur că efortul financiar pe care l-a făcut ţara pentru a asigura această alocare bugetară a fost foarte bine chibzuit. Structura bugetului (…) este una foarte echilibrată, ponderea cheltuielilor cu personalul, inclusiv pensiile militare, fiind de 57,9%, iar asumarea angajamentului de a aloca 30% din buget pentru achiziţia de echipamente majore permite continuarea în ritm susţinut a procesului de modernizare a capabilităţilor Armatei”, a afirmat el.
Nicolae Ciucă a menţionat că 2019 a adus o investiţie semnificativă în infrastructură. Astfel, a explicat Ciucă, au fost alocate 523 milioane de lei pentru infrastructură militară, din care au fost cheltuite 514 milioane. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru mentenanţă, din totalul de 798 de milioane, ministerul a angajat şi cheltuit 791 milioane.
Potrivit lui Nicolae Ciucă, pentru anul 2020 MApN are alocat 2,13% din PIB.
“Suntem convinşi că alocaţiile bugetare în 2020 vor conduce la un nivel al execuţiei bugetare de cel puţin 2% din PIB”, a apreciat el. Acesta a menţionat că, în 2019, pentru achiziţiile de tehnică militară au fost alocate 4,938 miliarde de lei, din care au fost utilizate 4,916 miliarde lei.
Ministrul interimar al Apărării a vorbit şi de programele care sunt “în grafic”, precum Sistemele Patriot. Totodată, el a subliniat că “programele de înzestrare implică şi industria naţională de Apărare, în măsura maximă posibilă”, Nicolae Ciucă menţionând în acest sens Uzina Mecanică Bucureşti, IAR, Aerostar, Romaero.
Însă, el a vorbit şi despre programele care nu s-au încadrat în calendarul stabilit. “De-a dreptul îngrijorătoare este evoluţia la nivelul procedurii specifice de achiziţie pentru corveta multifuncţională, dar având în vedere că se află în instanţă Ministerul Apărării Naţionale nu are instrumente prin care să se implice în acest proces, fiind însă pregătiţi să finalizăm procedura de atribuire imediat ce instanţele vor finaliza cauzele”, a punctat el.
Totodată, Nicolae Ciucă a vorbit şi despre echipamentele Armatei cu vechime mare în exploatare. “69% din tancuri, 96% din transportoarele 8×8 şi 4×4, 57% din avioanele de transport şi 73% din nave au mai mult de 20 – 30 de ani în serviciu şi sunt uzate fizic şi moral”, a subliniat el.
O provocare a MApN, a evidenţiat Ciucă, a fost “recuperarea deficitului de personal”, după ce, în perioada 2015 – 2017, ieşirile din sistem au depăşit 8.000 de militari.
Conform ministrului, anul trecut au fost organizate 8.460 de exerciţii naţionale şi interinstituţionale şi 131 de exerciţii multinaţionale la care a participat România.
Cheltuielile pentru pregătirea, participarea şi susţinerea forţelor la misiuni în afara teritoriului statului român s-au ridicat la peste 624 milioane de lei, a spus Nicolae Ciucă, care a subliniat că anul 2020 “nu va fi deloc un an uşor”.
“Suntem pregătiţi să menţinem un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, să continuăm ambiţioasele programe strategice de înzestrare, să dezvoltăm capabilităţile vitale participării la angajamentele NATO şi UE, dar şi să cooperăm eficient cu celelalte instituţii din domeniul securităţii naţionale pentru gestionarea oricărui tip de criză. Suntem determinaţi să potenţăm creşterea credibilităţii strategice în cadrul NATO şi UE prin continuarea promovării profilului ţării noastre ca pilon de stabilitate şi securitate pe Flancul estic, precum şi a importanţei strategice a Mării Negre pentru întreaga Alianţă”, a evidenţiat ministrul interimar al Apărării.
Nicolae Ciucă a precizat că “de o importanţă majoră pentru 2020 vor fi structurile NATO pe teritoriul naţional, cu accent pe constituirea şi operaţionalizarea Comandamentului de corp multinaţional de sud-est şi implementarea pachetului aliat de măsuri de la Washington pentru Marea Neagră”.
“În cadrul UE ne vom concentra pe operaţionalizarea proiectelor PESCO, realizarea demersurilor pentru obţinerea de progrese în domeniul mobilităţii militare, asigurarea contribuţiei la elaborarea unor documente de orientare strategică. Accelerăm procesul de consolidare a capacităţii operaţionale a Armatei”, a punctat ministrul Nicolae Ciuca citat de Agerpres.
Prezenţa NATO în regiunea Mării Negre este un imperativ strategic şi este dreptul României să ceară acest lucru, a declarat, marţi, ministrul interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, la bilanţul MApN pe 2019.
“Pentru noi, asigurarea unei prezenţe mai robuste a NATO la Marea Neagră a fost obiectivul principal. Prin eforturile conjugate ale preşedintelui României, diplomaţiei şi Apărării, asistăm astăzi la o conştientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerenţă şi coeziune în întreaga noastră vecinătate, cu o cuprindere de 360 de grade”, a afirmat acesta.
El a evocat “preocupări legitime privind securitatea zonei”. “Considerăm că prezenţa NATO în regiunea Mării Negre este un imperativ strategic. Este dreptul nostru să cerem acest lucru şi să avem o prezenţă înaintată unitară a Alianţei pe întreg Flancul Estic. În acelaşi timp, este datoria noastră să dezvoltăm capabilităţi credibile complementare şi interoperabile cu cele aliate”, a punctat Ciucă.
În opinia sa, “cea mai îngrijorătoare evoluţie este că, prin intermediul Crimeei, Rusia poate proiecta o hegemonie auto-asumată în Marea Neagră, cu importante consecinţe asupra forţelor de descurajare ale Alianţei”.
“În cele din urmă, intenţia acestei militarizări accentuate este de a nu permite NATO şi aliaţilor să opereze liber în regiune. Desfăşurarea de capabilităţi anti-acces şi de interdicţie regională reprezintă o transformare majoră a securităţii în Marea Neagră. Descurajarea şi logica echilibrului militar se schimbă”, a menţionat ministrul interimar al Apărării.
Totodată, el a subliniat că “Balcanii de Vest continuă să rămână o regiune cu un echilibru de securitate şi stabilitate fragilă”.
