“Romania ar putea fi tinta unor amenintari multiple, soft”

România ar putea fi ținta unei amenințări ‘soft’, un nou tip de agresiune, diferită de cele clasice, militare, în care social-media și atacurile cibernetice pot fi instrumente de influențare a unor alegeri prezidențiale sau de modificare a stilului de viață actual prin avarii provocate, spre exemplu, la sistemul energetic sau chiar atacuri care să blocheze la sol avioanele unei țări, a declarat Tad Oelstrom, directorul Programului de Securitatea Națională în cadrul John F. Kennedy School of Government, Harvard University.

Tad Oelstrom, prezent la București la programul internațional ‘Securitatea în Regiunea Mării Negre’, desfășurat în perioada 28 mai — 2 iunie, organizat de Serviciul Român de Informații, prin Academia Națională de Informații ‘Mihai Viteazu’, în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii, a acordat un interviu pentru AGERPRES despre rolul României în regiunea Mării Negre, despre amenințările din zonă și despre o posibilă reformă a NATO în raport cu noile amenințări din spațiul cibernetic.

Reporter: De fiecare dată când vorbim despre amenințări, Rusia apare în discuție. Care este principala amenințare care vine din această zonă? Este încă o amenințare militară sau una diferită? Am văzut alegerile din SUA cum că Rusia ar fi avut o oarecare influență. România este o țară mică, dacă SUA au fost influențate de Rusia, ce șanse avem noi? Care este amenințarea, de fapt?
Tad Oelstrom: Permiteți-mi să mă întorc în timp, cu mult înaintea dumneavoastră. Atunci când am intrat în cadrul forțelor armate, eram cu gândul la amenințarea nucleară, Războiul Rece Nuclear, și putem face o paralelă în minte față de ce suntem astăzi, când am văzut schimbări drastice în ce s-a întâmplat sau ce se întâmplă în lumea amenințărilor. În plus față de acestea, se întâmplă să fie și apariția unor instrumente foarte puternice: social-media, cyberscurity. Nu sunt decât alte unelte în geanta cu care poți influența regiunea, când vorbim de subiectul influențării alegerilor, sau de posibiltatea de a afecta ceva, precum instrumente financiare sau structuri în rețelele de energie, sau chiar întreruperea unor alegeri prezidențiale. Toate acestea sunt unelte pe care le vedem folosite de anumite persoane sau entități.

Cu siguranță putem ajunge la un acord potrivit căruia cele mai multe țări suverane stabilesc capabilitățile de a înțelege domeniul cyber și de a dezvolta instrumente, Rusia ar face parte dintre acestea, și noi am fi vinovați, dacă vreți, de a avea unelte cu care să operăm în cyberspace — spațiul virtual.

Prin acestea putem spune că vedem ceea ce numim o amenințare, poate mai degrabă o amenințare blândă, decât una dură, dar tot amenințări sunt, de fapt. Dacă aș locui în România, astăzi, cu siguranță aș spune că asta trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru că, mâine, sistemul electric ar putea fi doborât, sau piețele financiare ar fi închise, sau, așa cum am văzut în weekend, când un posibil element de cyber ar fi închis spațiul aerian britanic sau liniile aeriene, atunci și asta devine o amenințare a stilului nostru de viață și trebuie să fim îngrijorați în legătură cu asta.

Reporter: Ați văzut aceste ‘instrumente’ folosite împotriva României, în ultima perioadă?
Tad Olestrom: Nu provin din comunitatea de servicii de informații ca să pot face referire la incidente, dar când ne uităm la lumea cyber sau, să spunem, al influenței prin rețele sociale sau prin rețele cyber, influențăm de fapt oameni. Influențăm oameni cu relatări neadevărate, influențăm oameni prin a-i convinge de ce e bine și ce e rău, influențăm oameni prin, poate, ce s-a întâmplat la alegeri sau la rezultatul alegerilor creând incertitudini. Toate fac parte, dacă vreți, din acest câmp de luptă, dacă pot folosi termenul, care implică rețelele sociale, spațiul virtual și toate formele de comunicare.

Reporter: Donald Trump, la summitul NATO din Bruxelles, nu a menționat articolul 5 al tratatului, Angela Merkel a declarat apoi că nu te mai poți baza pe aliați ca în trecut. Putem vorbi de o schimbare în care NATO nu mai este o soluție viabilă în fața unei amenințări constante, Rusia. Rusia nu se schimbă, noi ne schimbăm, NATO, prin felul în care răspundem Rusiei? Cum vedeți aceste lucruri odată cu poziția lui Donald Trump din acest moment?
Tad Olestrom: Cred că ați mers prea departe cu interpretarea a ceea ce s-a întâmplat. Nu încerc să îl apăr pe președintele Trump, dar în același registru, poate că aș susține o parte din acele afirmații în sensul că merită să ne punem semne de întrebare despre ce înseamnă NATO azi și dacă NATO este pregătit pentru aceste lucruri pe care noi le numim amenințări și la care ar trebui să fim atenți, și asta e valabil pentru toate țările din cadrul NATO. Cred că rezultatul a tuturor acestor lucruri este că NATO va deveni mai puternic, mai degrabă decât mai slab odată ce membrii înțeleg toată responsabilitatea pe care ar trebui să și-o asume față de ceea ce se întâmplă în lumea spațiului virtual sau în ceea ce numim război hibrid.

Reporter: Statele Unite ale Americii au mărit fondul pentru operațiunile din Europa. Un document oficial (Bugetul European Reassurence Initative) vorbește despre bani alocați pentru a contracara propaganda rusească. Cât de tangibilă este această amenințare pentru România.
Tad Oelstrom: Vă referiți la amenințări exacte și, când folosiți cuvântul amenințare, trebuie să realizăm că e greu de definit dacă propaganda rusească este o amenințare directă pentru România. Aș spune că trebuie să luați în considerare că rușii au capabilități performante astfel încât să știe ce se întâmplă în ‘atmosfera electronică’ și că, asemeni altor oameni, au capacitatea de a interveni prin propaganda și, dacă acesta este cazul, trebuie să fiți conștienți de asta și să încercați cât de bine puteți să contracarați propaganda când o vedeți. Nu puteți opri propaganda pentru că va veni prin rețele sociale, prin răspândirea de neadevăruri, și apoi problema devine dacă o recunoaștem când o vedem și, dacă o recunoaștem, o contracarăm printr-un răspuns puternic? Asta nu înseamnă, neapărat, un răspuns împotriva rușilor. Înseamnă un răspuns în domeniul mass-media, în domeniul informației care provine de la guvern, de la alte agenții ale țării și acestea sunt modalitățile prin care trebuie să vă gândiți să contracarați propaganda. Devine foarte dificil de crezut că puteți ajunge la Rusia și să o opriți dacă, într-adevăr, se întâmplă ca rușii să fie ‘violatorii’. Să recunoatem ce se întâmplă în lumea comunicațiilor electronice, nu există o adresă la celălalt capăt. De aceea trebuie să fie o responsabilitate internă de a se asigura că mesajele sunt pozitive, oneste și directe astfel încât oamenii să le asculte pe acestea, nu ceea ce provine din alte surse din rețea.

Reporter: Având în vedere conflictul din Crimeea, situația politică ambiguă din Turcia, considerați că România este singură într-o mare care pare acum mai mult rusească decât independentă?
Tad Oelstrom: Nu. Pentru a explica puțin, cred că este unul din acele domenii în care România, în multe din cazuri, a fost lider de reacție pentru problemele de securitate din Marea Neagră. În unele cazuri, asta, puteți spune, arată că românii au fost singuri pentru că au fost mai vocali. Dar România a fost un lider în regiunea Mării Negre, în sprijinul NATO, în sprijinul unei contribuții mai ample, arătând mai multă preocupare pentru securitatea Mării Negre. Dar bănuiesc că dacă mergeți în Țările Baltice, aceștia ar spune “Cum adică? Și noi am fost foarte vocali, iar noi simțim amenințarea Rusiei mai mult decât România”. Așa că nu aș spune că România este singură, România și-a stabilit poziția în NATO, și-a stabilit poziția drept un mare contributor al NATO. Acceptarea acelor părți ale scutului antirachetă și porturile din zona Mării Negre pentru NATO au fost foarte importante, dar asta nu înseamnă că e singură.

Reporter: La începutul programului ‘Securitatea în regiunea Mării Negre’, un mesaj al Administrației prezidențiale menționa o axă Rusia-Turcia-Iran. Dumneavoastră vedeți o astfel de aliniere?
Tad Oelstrom: Cred că trebuie întrebat care este subiectul. Este subiectul Siria și sprijinul lui Assad? Atunci aș spune că se poate observa o aliniere între Rusia, Turcia și Iran. Dacă privim alte probleme din zona Mării Negre, spre exemplu armele nucleare, nu s-ar vedea aceeași aliniere, deoarece ai găsi o foarte independentă Rusie, cu capacitate nucleară, ai găsi un Iran, cu statutul de doritoare, și vezi Turcia drept gazdă a unei părți a capacității nucleare de răspuns a NATO. Așadar nu le-aș alinia în acest sens. Dacă privim alte aspecte — economice — se poate spune că Rusia este interesată într-o relație economică puternică cu Turcia, și că Turcia este interesată de o relație economică puternică cu Rusia. Asta nu pune Iranul la mijloc, însă, chiar dacă a existat transfer mare de capabilități militare către Iran, lucru ce nu s-a întâmplat cu Turcia. Deci nu sunt de acord cu acest aliniament pur, subiectul trebuie identificat.

Reporter: Este terorismul o amenințare mai tangibilă decât este Rusia? Toată lumea vorbește de Rusia, dar vedem cum, în ultima vreme, teroriștii cauzează mai mult rău.
Tad Oelstrom: Să spunem că e mai prezentă decât amenințarea pe care o avem din partea Rusiei. Însă nu este tangibilă, iar asta e partea dificilă a terorismului. Pentru că nu știm unde următorul terorist radicalizat, unde este acest individ, sau ce este dispus să facă acel individ. Tot ce trebuie să faci este să citești ziarele și să vezi că nu trece o zi fără un alt incident care este atribuit unui terorist radicalizat. Cred că nuanța întrebării dvs. era dacă știm unde și când și cum va interfera, interacționa sau amenința Rusia prin această formă de război hibrid, sau război cibernetic sau cum vreți să-i spuneți. Acesta s-ar putea să fie un caz excepțional de rău, dar poate fi ceva ce merită analizat, anume că, în multe privințe, fie că e vorba de Rusia, China, Coreea de Nord, te poți uita la ce se petrece pe internet astăzi și la propaganda, un subiect pe care dumneavoastră l-ați adus în discuție, ca fiind subiecte pe care aceste țări sunt interesate să le încerce ca un mod de a găsi și stabili câmpul de bătălie în vederea unui viitor conflict. Iar în anumite cazuri, unii ar spune că acel câmp de bătălie e deja activ și că ce fac ei acum este un precursor al unei bătălii mai mari. Eu nu spun că este un precursor al unui război deschis — forțe armate contra unor forțe armate — însă definiția războiului s-a schimbat. Unii ar spune că e deja un câmp de bătălie deschis, iar că ce se petrece astăzi în spațiul acesta pregătește un nivel superior de conflict.

Reporter: Pregătește sau deja se petrece?
Tad Oelstrom: Asta rămâne la latitudinea privitorului, iar noi nu știm în acest moment.