Sefa diplomatiei franceze mentioneaza Romania in contextul amenintarii razboiului Rusiei

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a venit joi la Odesa, oraş-port strategic de pe coasta ucraineană a Mării Negre, în cadrul eforturilor Franţei de a-şi stimula relaţia cu Ucraina şi de a discuta despre nevoile acesteia în următoarele luni, relatează Reuters.

UNESCO, agenţia culturală a ONU, a desemnat miercuri centrul istoric al oraşului ca fiind “Patrimoniul mondial în pericol”, ceea ce a înfuriat Rusia.

Şefa diplomaţiei franceze a ajuns la Odesa la scurt timp după ce rachete ruse au lovit în regiunea înconjurătoare instalaţii cruciale pentru infrastructura energetică, provocând pene de curent în oraş. Catherine Colonna urma să viziteze unul dintre obiectivele avariate.

Vizita urmăreşte să trimită un mesaj Moscovei, pe fondul temerilor occidentale că Rusia, la aproape un an de la invadarea Ucrainei, ar intenţiona să lanseze un atac asupra oraşului pentru a priva Ucraina de principala sa piaţă maritimă de desfacere pentru produsele cerealiere.

“Dacă obiectivul Rusiei este într-adevăr să priveze Ucraina de orice acces la mare, într-o zi va trebui să meargă până la Odesa, ştiind că Odesa, de altfel, este poarta de intrare pentru a destabiliza şi mai mult Moldova, România şi teritoriul european în ansamblu”, a declarat presei, înainte de vizită, o sursă diplomatică franceză. “Ideea este de a arăta că Odesa nu este doar un oraş ucrainean, ci şi un oraş desemnat drept Patrimoniu Mondial”, a mai spus diplomatul.

În cadrul acestei vizite, Colonna urmează să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a discuta despre ajutorul umanitar şi militar. Este probabil ca discuţia să includă întrebarea dacă Franţa este pregătită să furnizeze tancuri de luptă moderne Leclerc, după ce Statele Unite şi Germania s-au angajat să trimită tancuri, deschizând calea pentru alţi aliaţi să facă acelaşi lucru.

Până acum, Franţa a fost de acord să trimită vehicule blindate de luptă AMX-10 RCs, dar nu s-a angajat să trimită tancuri Leclerc. Parisul argumentează că, spre deosebire de Leopard-urile germane, care sunt prezente în aproape toată Europa, cu până la 2.000 de exemplare disponibile, există doar aproximativ 200 de tancuri Leclerc. În plus, acestea nu mai sunt produse de fabricant.

Surse franceze spun că tancul Leclerc este greu de întreţinut, ceea ce face dificilă crearea unui lanţ logistic în Ucraina şi, având în vedere că Parisul ar putea furniza doar un număr mic, valoarea lor pe teren ar fi limitată. Guvernul a declarat însă că studiază cererea şi că va lua o decizie în curând.

“Nu spun că nu se va întâmpla, dar nu cred că ar face o diferenţă uriaşă”, a declarat diplomatul care a stat de vorbă cu presa sub rezerva anonimatului. Kievul a spus clar Franţei că aşteptările sale prioritare din partea Parisului sunt legate de sistemele de apărare aeriană şi sistemele radar, precum şi de muniţie, a precizat diplomatul. De altfel, “aceasta nu este o competiţie de livrare”, a mai spus el, potrivit news.ro.

In urma cu 2 zile, ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a declarat la Focşani, în cadrul simpozionului “Contribuţia Franţei la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859” ca războiul Crimeei din secolul XIX este de o actualitate frapantă.

La evenimentul care a avut loc la Muzeul Unirii din Focşani, Laurence Auer a vorbit despre legăturile istorice dintre Franţa şi România şi ajutorul sistematic pe care Napoleon al III-lea şi alţi diplomaţi francezi l-au acordat Principatelor Române în drumul spre unire.

“După Războiul Crimeei, nu a existat doar un congres în care s-a ridicat problema unirii românilor. Au fost trei congrese pe care Napoleon al III-lea le-a convocat la Paris, în care, sistematic, Franţa a ajutat România pe drumul său spre unire. Evident, primul este congresul din 1856, în care s-a discutat prima dată despre posibilitatea unirii românilor, atunci sub Imperiul Otoman. Dar este Congresul de la Paris din 1859 cel mai important. Acesta va permite stabilirea cadrului unirii celor două principate, Moldova şi Ţara Românească. (…) În istoria franceză, Napoleon al III-lea are o imagine negativă, iar eu redescopăr în România o istorie pozitivă a acestuia, care, sistematic, a sprijinit ideea independenţei şi a unirii Principatelor Române. Războiul Crimeei din secolul XIX, (…) care a împiedicat Rusia să preia controlul asupra Mării Negre, este de o actualitate frapantă (…) iar astăzi, Franţa şi România sunt nedespărţite în acest nou episod de război”, a afirmat Laurence Auer, citata de Agerpres.