Sondaj de ultimă oră : Nicuşor vs Simion
Antreprenorul Dragoş Stanca, preşedinte BRAT, postează următorul mesaj :
Fiecare vot chiar contează. La propriu. Studiul integral (independent), realizat de MKOR, și datele detaliate — în linkul din comentarii.
Trebuie spus, însă, că orice estimare exactă este foarte dificilă în acest context. Cuvintele-cheie ale acestor alegeri sunt #neîncredere și #diviziune.
După cum am văzut și în studiul Atlas Intel pentru Unfinished Democracy (las link si spre acela), #încrederea în instituții și în corectitudinea procesului electoral este la cote minime: 77,5% dintre noi au îndoieli că votul va fi corect. Mai exact: încredere parțială (28,7%), nu prea (25,5%) + deloc (22,3%).
Prin urmare, multe răspunsuri date oricui pare că reprezintă o formă de autoritate sau instituție din “sistem” nu sunt 100% sincere: e un fel de formă de protest, alături de cea a „votului în alb”.
De asemenea, #diviziunea nu e prezentă doar pe plan intern, ci și în comunitățile din diaspora, care au aspirații diferite și care sunt foarte greu de măsurat prin metodologiile de cercetare actuale.
De luni încolo principalul nostru obiectiv va trebui să fie pacea socială, împăcarea dintre noi și reclădirea încrederii în valorile democrației. Asta, desigur, în paralel cu măsurile obligatorii pentru redresarea economiei.
Altfel, viitorul nostru ca națiune — cel puțin pe termen mediu — va fi gri și foarte complicat. Sper să trecem cu bine peste acest moment extrem de important din istoria noastră.
Şi sociologul Remus Ştefureac de la INSCOP a postat :
Nicușor Dan a trecut pe primul loc în țară.
În ultimele 10 zile a crescut constant, iar George Simion a scăzut constant.
Acestea sunt date solide și tendinte foarte clare culese pe teritoriul României.
Din diaspora nu avem date. Dar, bazându-ne pe votul din turul 1, putem face o estimare realistă ca acolo George Simion va câștiga.
Prin urmare, după ce adunăm votul din țară cu votul din diaspora, se anunță o cursă strânsă, poate una dintre cele mai strânse din istoria noastră recentă.
Este cursă cu o miză uriașă, un punct de cotitură în care fiecare vot va conta. Pentru ca prezența la vot va fi factorul decisiv care va da câștigătorul acestor alegeri.
Datele de până acum anunță o prezență cu aproximativ 8-10% mai mare decât în primul tur, dar estimarile sunt încă fluide.
P.S.
Este ultima zi de campanie electorala. Pe TikTok însă, campania va continua și sâmbătă si duminica. La fel ca si pe 23 și 24 noiembrie 2024 când, potrivit raportului oficial TikTok dat publicității luna trecută, 27.000 de conturi false gestionate din ferme de boti localizate în Turcia, utilizând domenii din Rusia, au transmis 2 milioane de comenterii false către conturi ale lui Călin Georgescu pentru a le crește artificial vizibilitatea. Sunt fapte recunoscute în raportul oficial al TikTok. Nu al vreunei autorități naționale sau internaționale, ci asumat direct, cu subiect și predicat, de TikTok.
Să sperăm doar ca sâmbătă aceasta, fenomenul de atunci nu se va repeta. În primul tur de acum două săptămâni nu s-a repetat. Iar dacă asemenea ingerințe nu vor apărea nici în turul 2, dacă alegerile vor fi corecte și libere de orice ingerință, cu o prezență mare, ele vor conferi legitimitate, adică exact ceea ce au nevoie și viitorul președinte, oricare ar fi el, și democrația noastră încercată și țara în ansamblu. Dincolo de zgomotul de campanie si excesele venite din ambele tabere, eu sunt optimist. Prudent, dar optimist.
Sociologul Cătălin Stoica a făcut o analiză a modului în care s-a votat în primul tur :
![Ar putea fi o imagine cu blueprint şi text care spune „Tabel. Profilele otanților principalilor andidați exit poll-ul CURS) turul| Cuc alegerilor prezidențiale. (Date Barbat Simion Antonescu Femeie Lasconi functia Presedinte? Vicusor Grupe Fonta coloana 8-3Dani Valriin 474% 45.4% 100.0% 19.3% sention 65.1% 100.0% 100.0% 93% 59.2% Total 100.0% Ultima scoala absolvita coloana 100.0% 21.5% 100.0% 55.6% 100.0% scoala 26.1% 54.2% 13.3% 100.0% 18.0% 52.0% 250% 45.7% 100.0% 36.7% Total Regiunea istorica Moidova 55.0% 100.0% 22.4% 554% 100.0% 41.2％ 100.0% Transihania 39.1% 333% 40.3% Total 26.1% coloana arlamentarele decembrie 20.8% 5.0% 77.5％ partidicandilat indep coloana 07% votunla nivel național 100.0% tară] DD.0% 38,7% 100.0% 21,6% 2.6% 14.3% 20,5% 2.3% 100.0%”](https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t39.30808-6/496534823_10233226782829332_4017334103365710006_n.jpg?_nc_cat=100&ccb=1-7&_nc_sid=127cfc&_nc_ohc=UMlIuaY27QEQ7kNvwFnUYOS&_nc_oc=AdngvX4E7H5kZNzYu4cRWQgjEPx1rVjzYJzSj55O3e5thhTKTXekOV3DslzhTZ_VIYk&_nc_zt=23&_nc_ht=scontent-otp1-1.xx&_nc_gid=y_j1v1c93Ry9Kl936FoWWg&oh=00_AfLnMWUJwSWr-A5XMFRnaWoRhH0rJcn0cptzuu6qPm4AfQ&oe=682D29F0)
PROFILELE VOTANȚILOR PRINCIPALILOR CANDIDAȚI
Mă bazez din nou pe datele exit poll-ului CURS – mulțumiri, din nou! – pentru a discuta despre profilele votanților principalilor candidați (*). La cererea publicului, ca să zic așa, am inclus-o și pe Elena Lasconi. În postarea anterioară, am analizat cum au votat diversele categorii socio-demografice: cu cine au votat bărbații, femeile, cei din rural, cei din urban etc. De această dată, tabelul de mai jos (inflow table, in jargonul statistic) indică din ce categorii socio-demografice provin votanții fiecărui candidat. Totalul (100%) este acum pe coloană. De exemplu, dintre votanții lui Simion, 54,6% sunt bărbați, iar 45,4% femei (total 100%).
Ultima coloană reprezintă caracteristicile socio-demografice ale celor care s-au prezentat la vot ȘI au răspuns la exit poll (excluzându-i pe cei care nu au spus cu cine au votat). De exemplu, dintre cei care s-au prezentat la vot și au răspuns la sondajul la ieșirea de la urne, 51,6% au fost bărbați și 48,4% femei.
În continuare, voi discuta doar acele elemente care definesc profilul votanților, adică acele aspecte care sunt statistic semnificative (**).
Bineînțeles că multe dintre elementele prezentate mai jos sunt în concordanță cu ceea ce am postat anterior, dar logica de lectură și interpretare aici este puțin diferită.
IMPORTANT: Atunci când spun, de exemplu, că votantul lui Simion este de regulă absolvent de maximum 10 clase, ASTA NU ÎNSEAMNĂ că Simion a fost votat DOAR de persoane cu un nivel de școlaritate scăzut. Dimpotrivă, după cum se vede în tabel, 18,6% dintre votanții lui au studii superioare, însă, preponderent, a fost votat de persoane cu un nivel de școlarizare mai redus. Observați o situație similară și la Ponta: 21,7% dintre votanții săi au studii superioare, însă l-au votat într-o proporție mai mare absolvenții de liceu sau postliceală (48,9%) – un aspect definitoriu STATISTIC pentru profilul votanților săi. (Să nu cădem în capcana unor aprecieri simpliste de tipul „Numai proștii votează cu X” sau „Deștepții votează cu Y”; în cele din urmă, problema nu o reprezintă neapărat nivelul de școlaritate ci semidocții. Or, aceștia se regăsesc cu prisosință (mai ales?) și în rândurile păturii celei mai educate.)
VOTANTUL LUI GEORGE SIMION:
Bărbat, tânăr și mai ales de vârstă mijlocie, cu maximum 10 clase sau studii medii, rezident în mediul rural, în Moldova și Muntenia; nesurprinzător, votant AUR (76,9%).
VOTANTUL LUI CRIN ANTONESCU:
Persoană cu vârsta de 61 de ani și peste, rezidentă în mediul rural (posibili susținători PSD), locuitor în Ardeal, susținător PNL (42,4%) și PSD (38,9%).
VOTANTUL ELENEI LASCONI:
Femeie (65,1%), tânără (24,4%) și de vârstă mijlocie (62,3%), rezidentă în mediul urban, în Ardeal și Moldova; susținătoare USR la parlamentarele din decembrie 2024.
VOTANTUL LUI VICTOR PONTA:
Persoană cu vârsta de 61 de ani și peste, cu maximum 10 clase, rezidentă în Muntenia, votant PSD.
VOTANTUL LUI NICUȘOR DAN:
Persoană tânără (18–30 de ani, 29,3%), femeie, absolventă de facultate (55,8%), rezidentă în mediul urban, evident București; votant USR, PNL și al altor partide (probabil SENS, REPER) la parlamentare.
EVALUARE:
Pentru turul al doilea, puteți formula și singuri aprecieri cu privire la măsura în care unul sau altul dintre cei doi candidați rămași pot reuși să atragă sprijinul votanților celor candidaților eliminați din cursă. (Probabil ar fi recomandat să avem un Distonocalm, Anxiar sau Xanax la îndemână.)
Nu uitați că în spatele procentelor se află totuși cifre. Spre exemplu, faptul că 77,5% dintre votanții Elenei Lasconi sunt susținători ai USR înseamnă de fapt că dintre cei 2,61 % care au votat-o în țară (221.213 de oameni), 77,5% zic că au votat în decembrie cu USR (aproximativ 171.440 de oameni); aștia la rândul lor înseamnă la nivel național din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale în țară 0,9%. Sau, raportat la numărul celor care s-au prezentat la vot pe 4 mai în țară (8.598.729) 1,99%. Cifrele sunt aproximative, la fel ca statisticile oficiale.
NOTE DE SUBSOL
*) Având în vedere erorile datorate ratelor de răspuns și efectului de „spirală a tăcerii”, datele au fost ponderate astfel încât să reflecte distribuția finală a voturilor din țară. Pentru nespecialiști, ponderarea presupune o operație aritmetică (prin formule specifice) care face ca datele dintr-un eșantion să reflecte distribuțiile din populație (sau, în acest caz, voturile obținute de candidați DOAR în țară).
**) De regulă, valorile de pe coloanele aferente fiecărui candidat se compară cu cele de la nivel național (vezi ultima coloană) pentru a sesiza – fără a efectua teste statistice – dacă putem vorbi despre diferențe statistic semnificative, diferențe care nu se datorează șansei sau întâmplării. De exemplu, pe coloana aferentă lui George Simion observăm că 54,6% dintre votanții săi au fost bărbați și 45,4% femei. În totalul eșantionului (ultima coloană), 51,6% sunt bărbați și 48,4% femei. Notăm că Simion are „în plus” 3 puncte procentuale de votanți bărbați comparativ cu procentul bărbaților din eșantionul exit poll-ului. Cum această diferență depășește marja de eroare asumată de realizatorii exit poll-ului (+/– 1,6%) – chiar mai mult decât dublul acesteia – putem specula că avem de-a face cu o diferență statistic semnificativă, în sensul că o trăsătură definitorie a votantului lui Simion este faptul că este bărbat. (Desigur, Simion a fost votat și de femei, dar într-o măsură mai mică.)
Mă bazez din nou pe datele exit poll-ului CURS – mulțumiri, din nou! – pentru a discuta despre profilele votanților principalilor candidați (*). La cererea publicului, ca să zic așa, am inclus-o și pe Elena Lasconi. În postarea anterioară, am analizat cum au votat diversele categorii socio-demografice: cu cine au votat bărbații, femeile, cei din rural, cei din urban etc. De această dată, tabelul de mai jos (inflow table, in jargonul statistic) indică din ce categorii socio-demografice provin votanții fiecărui candidat. Totalul (100%) este acum pe coloană. De exemplu, dintre votanții lui Simion, 54,6% sunt bărbați, iar 45,4% femei (total 100%).
Ultima coloană reprezintă caracteristicile socio-demografice ale celor care s-au prezentat la vot ȘI au răspuns la exit poll (excluzându-i pe cei care nu au spus cu cine au votat). De exemplu, dintre cei care s-au prezentat la vot și au răspuns la sondajul la ieșirea de la urne, 51,6% au fost bărbați și 48,4% femei.
În continuare, voi discuta doar acele elemente care definesc profilul votanților, adică acele aspecte care sunt statistic semnificative (**).
Bineînțeles că multe dintre elementele prezentate mai jos sunt în concordanță cu ceea ce am postat anterior, dar logica de lectură și interpretare aici este puțin diferită.
IMPORTANT: Atunci când spun, de exemplu, că votantul lui Simion este de regulă absolvent de maximum 10 clase, ASTA NU ÎNSEAMNĂ că Simion a fost votat DOAR de persoane cu un nivel de școlaritate scăzut. Dimpotrivă, după cum se vede în tabel, 18,6% dintre votanții lui au studii superioare, însă, preponderent, a fost votat de persoane cu un nivel de școlarizare mai redus. Observați o situație similară și la Ponta: 21,7% dintre votanții săi au studii superioare, însă l-au votat într-o proporție mai mare absolvenții de liceu sau postliceală (48,9%) – un aspect definitoriu STATISTIC pentru profilul votanților săi. (Să nu cădem în capcana unor aprecieri simpliste de tipul „Numai proștii votează cu X” sau „Deștepții votează cu Y”; în cele din urmă, problema nu o reprezintă neapărat nivelul de școlaritate ci semidocții. Or, aceștia se regăsesc cu prisosință (mai ales?) și în rândurile păturii celei mai educate.)
VOTANTUL LUI GEORGE SIMION:
Bărbat, tânăr și mai ales de vârstă mijlocie, cu maximum 10 clase sau studii medii, rezident în mediul rural, în Moldova și Muntenia; nesurprinzător, votant AUR (76,9%).
VOTANTUL LUI CRIN ANTONESCU:
Persoană cu vârsta de 61 de ani și peste, rezidentă în mediul rural (posibili susținători PSD), locuitor în Ardeal, susținător PNL (42,4%) și PSD (38,9%).
VOTANTUL ELENEI LASCONI:
Femeie (65,1%), tânără (24,4%) și de vârstă mijlocie (62,3%), rezidentă în mediul urban, în Ardeal și Moldova; susținătoare USR la parlamentarele din decembrie 2024.
VOTANTUL LUI VICTOR PONTA:
Persoană cu vârsta de 61 de ani și peste, cu maximum 10 clase, rezidentă în Muntenia, votant PSD.
VOTANTUL LUI NICUȘOR DAN:
Persoană tânără (18–30 de ani, 29,3%), femeie, absolventă de facultate (55,8%), rezidentă în mediul urban, evident București; votant USR, PNL și al altor partide (probabil SENS, REPER) la parlamentare.
EVALUARE:
Pentru turul al doilea, puteți formula și singuri aprecieri cu privire la măsura în care unul sau altul dintre cei doi candidați rămași pot reuși să atragă sprijinul votanților celor candidaților eliminați din cursă. (Probabil ar fi recomandat să avem un Distonocalm, Anxiar sau Xanax la îndemână.)
Nu uitați că în spatele procentelor se află totuși cifre. Spre exemplu, faptul că 77,5% dintre votanții Elenei Lasconi sunt susținători ai USR înseamnă de fapt că dintre cei 2,61 % care au votat-o în țară (221.213 de oameni), 77,5% zic că au votat în decembrie cu USR (aproximativ 171.440 de oameni); aștia la rândul lor înseamnă la nivel național din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale în țară 0,9%. Sau, raportat la numărul celor care s-au prezentat la vot pe 4 mai în țară (8.598.729) 1,99%. Cifrele sunt aproximative, la fel ca statisticile oficiale.
NOTE DE SUBSOL
*) Având în vedere erorile datorate ratelor de răspuns și efectului de „spirală a tăcerii”, datele au fost ponderate astfel încât să reflecte distribuția finală a voturilor din țară. Pentru nespecialiști, ponderarea presupune o operație aritmetică (prin formule specifice) care face ca datele dintr-un eșantion să reflecte distribuțiile din populație (sau, în acest caz, voturile obținute de candidați DOAR în țară).
**) De regulă, valorile de pe coloanele aferente fiecărui candidat se compară cu cele de la nivel național (vezi ultima coloană) pentru a sesiza – fără a efectua teste statistice – dacă putem vorbi despre diferențe statistic semnificative, diferențe care nu se datorează șansei sau întâmplării. De exemplu, pe coloana aferentă lui George Simion observăm că 54,6% dintre votanții săi au fost bărbați și 45,4% femei. În totalul eșantionului (ultima coloană), 51,6% sunt bărbați și 48,4% femei. Notăm că Simion are „în plus” 3 puncte procentuale de votanți bărbați comparativ cu procentul bărbaților din eșantionul exit poll-ului. Cum această diferență depășește marja de eroare asumată de realizatorii exit poll-ului (+/– 1,6%) – chiar mai mult decât dublul acesteia – putem specula că avem de-a face cu o diferență statistic semnificativă, în sensul că o trăsătură definitorie a votantului lui Simion este faptul că este bărbat. (Desigur, Simion a fost votat și de femei, dar într-o măsură mai mică.)
Vezi mai puţin
