Stagiul militar : voluntar sau obligatoriu?

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (17 octombrie, ora 13:20) – Emisiunea: “Probleme la zi” – Realizator: Sorin Croitorescu – Bună ziua tuturor! Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe tapet o problemă interesantă și care trebuie dezbătută, în multe țări europene dezbaterile sunt deja în curs și încercăm și noi astăzi să discutăm despre acest aspect, este vorba de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, care a fost suspendat de foarte multe din țările membre NATO și ale fostului bloc comunist, undeva între anii ’93 și 2000. Încercăm să vedem astăzi în ce măsură ar fi oportună pentru România reintroducerea serviciului militar obligatoriu și discutăm cu oameni avizați în domeniu. Începem cu o punere în temă, alături de un cunoscut analist militar, domnul Radu Tudor. Bună ziua! Bun venit la noi, la Radio România Actualități!
Radu Tudor: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.
Realizator: Așadar, Radu Tudor, România a aderat la NATO în 2004. În 2007 s-a suspendat serviciul militar obligatoriu. A fost o cerință a NATO?
Radu Tudor: Nu, cu siguranță, nu, ci era vorba de o profesionalizare a Armatei Române. Noi, toți cei care am făcut armata înainte de ’89, cum se spune în mod popular în România, știam care sunt tarele serviciului militar obligatoriu și că nu reprezenta o mare performanță din punct de vedere militar, ci mai degrabă o performanță numerică. Armata Română avea 300.000 de oameni, foarte mulți militari în termen, dar pregătirea militară lăsa foarte mult de dorit.
Realizator: Şi din care vreo 200.000 de lucrători în agricultură, Radu Tudor, îmi aduc aminte.
Radu Tudor: Foarte bună precizarea, pentru că îmi aduc aminte în primele trei luni am cules mai multe mere la Reghin decât am tras în poligon la Șoimoș, ca militar în termen la 11.91, la Lipova. Dar, trecând peste aceste chestiuni, evident că dorința Armatei Române a fost de profesionalizare și e bine că s-a întâmplat așa. Cred că țările care au serviciu militar obligatoriu sunt țările care, pe fondul situației complicate de securitate, au nevoie să mențină acest tip de pregătire și de educație. România nu este într-un astfel de moment, dar există variante suplimentare, altele decât cele privind serviciul militar obligatoriu, la care armata poate apela cu ajutorul Parlamentului și al societății.
Realizator: Da, și am văzut că Ţările Baltice, de pildă, au reintrodus serviciul militar obligatoriu, dar presupun că în alți termeni decât cei pe care îi știam noi, Radu Tudor, când făceam armata, nu.
Radu Tudor: Adică nu ținuți în cazarmă nouă luni sau 12 luni. Nu cu restricțiile de care noi am avut parte, ci mai degrabă un serviciu militar în care mergi ca la serviciu, te duci la 8:00 la unitate, îți faci în instrucția, evident că mai ai și alte lucruri pe care trebuie să le aprofundezi din punct de vedere militar, și la ora 4:00 ți-ai lăsat uniforma și ai plecat acasă. Din această perspectivă, modul de abordare a unui serviciu militar este radical diferit față de ceea ce s-a întâmplat înainte de ’89 și e foarte bine că se întâmplă așa.
Realizator: Da, este o discuție întreagă în spațiul public. Președintele Comisiei de apărare, deputatul PNL Dan Laurențiu Leoreanu, a avut ieri o declarație pe această temă și o vom detalia pe parcursul emisiunii de astăzi. Dar voiam să întreb în ce măsură mai sunt, totuși, dacă, nu, nu e obligatoriu, serviciul militar, că nu e în momentul ăsta, în ce măsură sunt, știu eu, ademeniți, ca să zic așa, cei care vor să îmbrățișeze cariera militară?
Radu Tudor: E o întrebare foarte potrivită pentru momentul acesta și avem două argumente. Primul, în timp ce noi vorbim, se desfășoară pe întreg teritoriul României exerciții de pregătire militară cu convocarea tuturor rezerviștilor, adică, a celor care au efectuat serviciul militar și se află în termenul din punct de vedere al vârstei pentru a fi convocați. Surpriza cea mai mare, după toate dezbaterile din societate, este că 90% dintre cei care au primit convocare scrisă acasă s-au prezentat la unitatea militară. S-au făcut tot felul de speculații că românii nu sunt curajoși, că sunt lași, că bărbații mai degrabă lasă arma jos și fug. Iată că realitatea contrazice toate aceste manipulări. Românul, când e vorba de armată, nu doar că o respectă, și se vede în toate sondajele de opinie, ci e gata să meargă să facă o pregătire militară de o zi care să dea semnalul unei solidarități din punctul acesta de vedere. Şi al doilea argument este că, în ciuda dezbaterilor privind pensiile, salariile ș.a.m.d. și neajunsurile din sistemul militar, Ministerul Apărării termină în 2023 bilanțul de resurse umane cu plus 2.000. A fost vorba de plecare, 6-7.000 plecări din sistem, undeva în martie-aprilie și în momentul de față avem estimarea că la finalul anului vor fi mai mult cu 2.000 de angajați în Ministerul Apărării, ceea ce e un semn bun pentru țara noastră. Realizator: Vedem că efectivele Armatei Române sunt undeva la 70-75.000 de militari.
Radu Tudor: Corect.
Realizator: Domnul general în retragere Bălăceanu, pe care o să îl avem în direct imediat, spunea ieri, atrăgea atenția că noi, de pildă, avem mai puțin de 2.000 de rezervişti voluntari, în vreme ce Polonia are vreo 38.000, dădea domnia sa un exemplu, o să discutăm imediat și cu domnul general. Dar vroiam să te întreb, Radu Tudor, ar putea fi această, știu eu, categorie, rezerviști voluntari, o contrapondere la serviciul militar obligatoriu?
Radu Tudor: Sigur. Sunt două variante: rezerviștii voluntari și cea privind serviciul militar pe bază de voluntariat. E un proiect pe care Ministerul Apărării îl susține. Așadar, rezerviștii voluntari sunt cei care merg, fac instrucție trei luni pe an în diverse tabere și au niște aptitudini. Serviciu militar pe bază de voluntariat înseamnă ceva mai mult, o pregătire de 4-5-6 luni pe an. Ești plătit de Ministerul Apărării în timpul serviciului militar și de aici crește, evident, baza de recrutare și baza rezerviștilor pentru România. Domnul general Bălăceanu, ca președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, este cel care se luptă cel mai mult pentru acest concept, pentru sporirea bazei de rezervă a Armatei Române, și îl felicit pentru insistența cu care o face. Eu cred că mai e o chestiune de precizat. Consiliul Suprem de Apărare a Țării, având în vedere involuţiile grave de securitate generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, dar și de ceea ce se întâmplă în bazinul Mării Negre, ar trebui să mărească încadrarea de personal a Armatei Române de la 80.000, cât este acum, până la 100.000 și lucrul acesta ar trebui făcut treptat și destul de repede.
Realizator: Haideți să îl invit la microfon, acum, la telefon, în direct, și pe generalul în retragere Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Radu Tudor: Îl salutăm pe domnul general!
Realizator: Am onoarea, domnule general!
Virgil Bălăceanu: Mă bucur să fim împreună și Doamne ajută ca acele ce spunem să se și aplice din punct de vedere al legislației!
Realizator: În mod sigur, cele ce spunem se aud, domnule general, și le aude toată lumea. Vreau să revin puțin la această discuție despre necesitatea refacerii rezervei de resurse umane, mă gândesc, a Armatei Române. E o lege care e în circuit de vreo de vreo 2 ani, 2,5 ani, aproape trei. Cât de utilă este o astfel de lege, domnule general?

Virgil Bălăceanu: Nu vorbim de utilitate, vorbim de o necesitate stringentă a amendării legii pregătirii populației pentru apărare. Din păcate, ați menționat și dvs., este în circuit interinstțional mai bine de 2 ani de zile. Deci, acum lucrurile se joacă în curtea Guvernului. Să sperăm că ne aud cei de la Guvern, care trebuie urgent să accelereze avizele instituționale pentru a se ajunge cât mai repede, am speranța că în această sesiune parlamentară, ca legea de pregătire a populației pentru apărare să fie amendată. De ce spun un asemenea lucru? Să plecăm de la ceea ce menționa Radu mai devreme, Radu Tudor, faptul că sunt exerciții de mobilizare și prezența a fost foarte bună, așa-numitele mobex, dar aceste mobex înseamnă patru județe pe an, am avut destule comunicate de presă cu privire la desfășurarea lor. Or, patru județe pe an înseamnă că un rezervist din rezerva operațională, adică, cei care au făcut stagiu militar până în 2007, se pregăteşte o dată la 10 ani, pe perioada 8 la 10 ore, își îmbracă echipamentul, echipamentul de protecție, execută o tragere cu armamentul de infanterie şi asta e totul. Legea de pregătire a populației pentru apărare introduce posibilitatea convocărilor cu scoatere din producție a rezerviștilor, cei care au făcut stagiu militar până în 2007, până la 15 zile. Rezerva nu reprezintă carne de tun. Rezerva Armatei României trebuie să aibă o instruire corespunzătoare. Refacerea însă a rezervei Armatei României are perspective bune dacă aplicăm legea pe baza voluntariatului. Legea de pregătire a populației pentru apărare introduce serviciul ”soldat în termen”, serviciul voluntar ”soldat în termen”, pentru că prin Legea rezervistului voluntar nu putem să asigurăm baza; baza o reprezintă corpul soldaților și gradaților rezerviști. Or, serviciul voluntar ”soldat în termen”, patru luni de zile, la terminarea acestuia, o recompensă de patru salarii medii pe economie, aduce un spor al rezerviștilor la nivelurile de bază ale rezervei. Mai mult decât atât, există o prevedere prin care Ministerul Apărării sprijină din multe puncte de vedere pregătirea premilitară voluntar a tinerilor, activitate care este stipulată în lege, dar care nu se aplică, nu în ideea pregătirii tinerilor ca luptători, dar o cunoaștere de către aceștia a mediului militar; este, de altfel, și o pregătire pentru viața lor, este și un instrument foarte bun de educație patriotică și, în felul acesta, legătura între armata activă și armata de rezervă cu societatea civilă este mult mai puternic.
Realizator: Da, îmi aduc aminte și eu și cred că și Radu Tudor despre, iertați-mă o secundă, domnule general, nu pot să nu-mi amintesc despre ”premilitara” se chema pe vremea noastră, în clasa, știu eu, a X-a, aXI-a, aXII-a făceam premilitară, adică trăgeam cu arma, învățam cam care-s componentele armei și…
Virgil Bălăceanu: Prescurtat era P.T.A.P.
Realizator: P.T.A.P., da, cu acele berete albastre, ne cam băteam pe ele.
Virgil Bălăceanu: O activitate obligatorie, dar acum, repet, și această activitate pe baza voluntariatului. În definitiv, Armata României, fie că vorbim de armata în activitate, fie că vorbim de cei în rezervă, ei acționează sau decid să meargă spre o asemenea carieră sau în job part-time, pentru că în privința rezerviștilor voluntari vorbim de un job part-time, din proprie pornire; este opinia și decizia lor.
Radu Tudor: /…/ că toate aceste demersuri de care pomenește foarte bine dl. general Bălăceanu, trebuie să rămână strict pe bază de voluntariat. Nu mai trebuie să introducem niciun fel de obligativitate, pentru că asta poate duce la sentimentul de respingere. Dar vă asigur că, așa cum am văzut și pe cei tineri, și pe noi, cei de vârstă medie, și aproape toți bărbații României vor răspunde acestui mesaj și vor fi destui interesați care să vină și ca rezerviști voluntari și să efectueze serviciul militar pe bază de voluntariat.
Realizator: Dar îmi îngădui să fac și eu două observații aici: ar trebui însoțit acest voluntariat de două elemente, cred eu, de atractivitate pentru serviciul respectiv și de posibilitate fizică de a-l efectua.
Virgil Bălăceanu: Sigur, atractivitatea este legată și de modul în care este compensat acest efort și acest sacrificiu. Aici, apropo de motivația pentru carieră militară, trebuie să vorbim în continuare de condiții de salarizare firești pentru militari. Nu este posibil, la ora actuală, ca un soldat profesionist să fie plătit la nivelul unui muncitor necalificat. Există propuneri din partea Ministerului Apărării ca de la 1 – nivelul de la care pleacă solda, mă rog, salarizarea în termeni civili a profesionistului să se ajungă la 1.41. Să sperăm că Ministerul Muncii va sprijini Ministerul Apărării într-un asemenea demers. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere și motivarea celor care vin în mod voluntar pentru rezerva voluntară și dacă se aprobă legea, să sperăm cât mai repede, și pentru serviciu ”soldat militar în termen”, serviciu voluntar ”soldat în termen”, pentru că trebuie să subliniem, dacă în privința refacerii rezervei pe principiile voluntariatului la bază, adică în corpul soldaților gradaților, avem cele două legi – legea în funcțiune, Legea rezervistul voluntar și legea pe care o așteptăm aprobată, Legea de pregătire a populației pentru apărare, în privința pregătirii ofițerilor maiștrilor militari și subofițerilor rezerviști, există o singură direcție, cea a rezervei voluntare. Sigur că aici putem să analizăm și modalitatea în care își pregătesc americanii ofițerii rezerviști, rezerviști voluntari și în cazul lor, pregătire care se face în cadrul universităților. Este o problemă pe care Ministerul Apărării oare în studiu. Revenind, însă, asupra Legii pregătirii populației pentru apărare, este clar, fără o asemenea lege nu putem să refacem rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului și, odată cu trecerea timpului, termenul, spuneam așa, mediu de patru, cinci ani, situația din zonă nu este deloc stabilă și ea poate să fie mult mai complicată. Statul român este obligat să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Lituania a reintrodus serviciu militar obligatoriu pe o perioadă determinată de timp, în condițiile în care a realizat că rezerva armatei lituaniene era foarte redusă. Finlanda, spre exemplu, recent intrată în NATO, nu va renunța la serviciul militar obligatoriu, dar alte state își reconstruiesc rezerva pe principiile voluntariatului. Nu există nicio armată în lume care să nu aibă o rezervă. Noi puteam să acționăm cu Armata României în teatrele de operații din Afganistan, din Irak, din Balcanii de Vest doar cu forțele active, ori apărarea teritorială, în contextul apărării colective, nu se poate face doar cu forțele existente la pace. Războiul din Ucraina, Israelul, acțiunile de combatere a terorismului de dată recentă în Franța demonstrează convocarea rezerviștilor.
Realizator: Da, am văzut că și la noi e un plan de recrutare, dar Ministerul Apării a precizat foarte bine când a părut un fake news, prin vară, că gata, începe serviciul militar obligatoriu, e vorba de un plan de recrutare doar în stări de război, asediu sau mobilizare generală și astea sunt situații în care nu mai poți să stai…
Radu Tudor: Și trebuie să spunem populației României că atâta timp cât România face parte din NATO, care e cea mai puternică, cea mai de succes alianță politico-militară din istorie, posibilitatea de a exista un război pe teritoriul României tinde spre zero. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne facem noi datoria și nu trebuie aplicate legile întocmai, pentru că Armata Română, după 2007-2008, nu a mai fost atât de activă în a lua măsurile pentru evidențierea rezervei Armatei Române. Au fost niște reticențe, au fost niște temeri, niște critici și au lăsat un pic situația, să spun, în așteptare, drept pentru care, ceea ce simțim acum, o revigorare a măsurilor pentru rezerva Armatei Române sunt mai mult decât binevenite și trebuie să înțelegem că atunci când vorbim despre capacitatea militară a României, nu vorbim doar despre cei 80.000 din Armata Română, vorbim și de cei 130.000 din Ministerul de Interne, vorbim și de cei din structurile de informații. Așadar, capacitatea României este mult, mult mai mare decât cea strictă a Ministerului Apărării.

(…)