Teren fertil pentru ucigași în mijlocul societății

Acești făptași au ceva în comun: ura față de tot ce nu se potrivește cu definiția lor etnicistă a Germaniei. Indiferent dacă erau în contact între ei, cu alți extremiști de dreapta, cu alte grupări de extremă dreaptă sau nu: Germania trebuie să accepte că această escaladare a urei a ajuns în inima țării noastre. Politicienii și societatea civilă trebuie să se confrunte cu faptul că ideologiile rasiste, misogine și de extremă dreaptă, considerate, din nou, acceptabile în multe cercuri, sunt un teren fertil pentru acești ucigași.

Aceste crime nu trebuie privite ca fapte singulare, izolate. Indiferent dacă această violență antiumană se îndreaptă împotriva politicienilor cosmopoliți, a evreilor sau a musulmanilor: crimele sunt expresia unui fenomen care poate să se răspândească, din nou, în climatul societății germane. Ele sunt un teribil semnal de alarmă că trebuie să verificăm dacă statul mai dispune de instrumentele adecvate pentru a-și îndeplini sarcina suverană de a proteja securitatea individuală a tuturor cetățenilor. Și anume, așa cum o stipulează legea fundamentală a Germaniei: indiferent de origine, religie și sex.

Ura și nebunia din internet aduc moartea

Așadar, ce măsuri pot fi luate pentru a sparge bula de ură și nebunie din internet? Pentru că internetul nu e un cosmos virtual al sărmanelor suflete dezorientate, care pot să se zbenguie după bunul lor plac, sub protecția libertății de informare. Atacurile de la Hanau sunt o altă dovadă că instigarea la ură xenofobă nu rămâne fără urmări, ci poate să ucidă.

Politica trebuie să reacționeze clar, rapid și fără echivoc. Nu doar cu niște vorbe. Pentru că altfel, situația ar putea să escaladeze, la un moment dat, iar în final, miza să fie chiar ceea ce caracterizează statul nostru de drept, cu drepturile libertății individuale pe care le garantează. Cancelara federală a găsit cuvintele potrivite. Angela Merkel are dreptate când spune că “rasismul e o otravă”. Dar diagnosticul nu e de ajuns. Răspunsul trebuie să fie o chemare la luptă împotriva tuturor ideologiilor antiumane! Și împotriva răspândirii lor în internet. Această răspundere nu poate fi delegată doar companiilor Facebook, Twitter sau altor mari concerne.

Criminalul a deschis focul în două cafenele cu narghilea din Hanau, nu departe de Frankfurt. A omorât nouă oameni și a rănit cel puțin alți patru. Apoi și-a ucis mama, înainte de a se sinucide. Într-o înregistrare video, el răspândise anterior mesaje de ură rasială și teorii ale conspirației. Tobias R. nu a fost anterior în vizorul autorităților, a declarat ministrul de Interne din landul Hessa, Peter Beuth. Procurorii federali care au preluat, între timp, cazul, au declarat că făptașul a acționat pe baza unor motivații rasiste.

Pericolul reprezentat de terorismul de extremă dreaptă ia amploare în ultima vreme în Germania. Oficiul federal de criminalistică (BKA) are în vedere în prezent în jur de 60 de persoane considerate periculoase, care ar putea comite acte de violență și chiar atentate cu substrat de extremă dreaptă. Din 2012, numărul acestor persoane extremiste de dreapta considerate deosebit de periculoase a crescut de cinci ori, a declarat o purtătoare de cuvânt a BKA pentru “RedaktionsNetzwerk Deutschland”.

De la fantezie la faptă

Cât de mare este potențialul de amenințare se vede din datele statistice din ultimul raport al serviciului de informații interne: potrivit raportului, 12.700 de extremiști de dreapta sunt considerați “orientați spre violență”. Comunicările lor au loc mai mult ca oricând pe internet. Spațiul virtual funcționează ca un fel de catalizator. O celulă teroristă dizolvată recent s-a radicalizat și pe internet, ceea ce poate fi spus și despre Stephan B., care în octombrie 2019 a încercat să atace sinagoga din Halle (Saxonia Anhaltină), unde ar fi vrut să comită un masacru.

Autoritățile se confruntă cu două mari probleme în lupta lor cu extremiștii politici și religioși: cine își urmează fanteziile cu fapte și cine se află în spatele acestor acțiuni? Procurorul federal Christoph Hebbecker, de la centrul de criminalitate cibernetică din Renania de Nord-Vestfalia (ZAC NRW), se confruntă cu aceleași întrebări. Din februarie 2018, au existat aproximativ 1000 de plângeri penale legate de spectrul extremist de dreapta, a spus el în dialog cu Deutsche Welle. Cam 50% din aceste plângeri s-au transformat în anchete. Problema: se reușește doar rareori “scoaterea oamenilor din anonimitate”.

Razii împotriva unei presupuse grupări teroriste

Abia vinerea trecută, poliția a descoperit într-o razie o grupare teroristă de extremă dreaptă. Polițiștii au percheziționat locuințele a 13 persoane în 13 locuri din landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Renania-Palatinat, Renania de Nord-Vestfalia, Saxonia Inferioară și Saxonia Anhaltină. Patru presupuși teroriști și opt presupuși complici au fost arestați preventiv. Procuratura federală de la Karlsruhe îi acuză de intenția de a provoca acte similare unui “război civil”. Și anume, prin “atentate neconcretizate” asupra unor politicieni, azilanți și musulmani.

La prima vedere, poliția, serviciul de protecția Constituției și procuratura federală ar fi reușit să descopere la timp o grupare teroristă decisă să acționeze. Dar urmează partea cea mai grea: anchetatorii trebuie să demonstreze acum că ar fi existat o suspiciune urgentă de comitere a unui act terorist, pentru că altfel cei arestați preventiv nu pot fi inculpați.

Procesul împotriva lui Franco A. nu a început încă

Cât de greu poate fi acest lucru ne arată cazul spectaculos al fostului soldat din Bundeswehr Franco A., între timp suspendat din armata germană. Locotenentul a petrecut în 2017 șapte luni în arest preventiv, sub acuzația de pregătire a unui “act major de violență cu caracter de pericol pentru stat”. Procurorii l-au acuzat că ar fi plănuit atentate împotriva unor politicieni cunoscuți. Printre cei vizați s-ar fi aflat actualul ministru de Externe Heiko Maas (SPD) și vicepreședinta Bundestagului, Claudia Roth (Partidul Verzilor Ecologiști).

Dar, deși s-a dovedit că inculpatul a procurat și stocat arme și explozibil, iar numele potențialelor victime erau cunoscute, tribunalul superior din Frankfurt pe Main a refuzat să demareze urmărirea penală împotriva lui Franco A.. Motivația: “suspiciunea unei infracțiuni nu a fost dovedită clar”. Tribunalul a admis că presupusul extremist de dreapta ar avea o “atitudine naționalistă și antisemită”, dar a considerat “foarte probabil” faptul că acesta “nu ar fi fost total hotărât” să comită atentatele plănuite. După o plângere înaintată de procurorul general al Germaniei, Franco A. va fi totuși nevoit să compară în fața tribunalului superior din Frankfurt sub acuzația de suspiciune de terorism. Nu se știe încă data la care va începe procesul. Acest caz arată cât de greu de depășit sunt barierele juridice din Germania, în ciuda unor înăspriri repetate ale legislației. De aceea, nu este defel sigur că acești 12 indivizi arestați preventiv vor fi și trimiși în fața instanței.

Guvernul german vrea pedepse mai dure pentru criminalitatea motivată de ură

Dar criminalitatea având ca motiv ura pe internet ar putea fi pedepsită mai aspru în curând. Guvernul german a prezentat miercuri un proiect de lege în acest sens. Dacă Parlamentul german îl va aproba, ceea ce este de așteptat, amenințările cu moartea sau cu violența în spațiul virtual ar putea fi pedepsite pe viitor cu până la trei ani de închisoare. În prezent, pedeapsa maximă este de un an în spatele gratiilor. Și mai aspru ar urma să fie pedepsite calomnierile și comportamentul ostil la adresa politicienilor locali: cu până la cinci ani de închisoare.

Aceste înăspriri prevăzute sunt o reacție la sporirea amenințărilor adresate politicienilor prin internet. La fel a fost amenințat și creștin-democratul Walter Lübcke din Kassel (landul Hessa), înainte ca el să fie asasinat în iunie 2019 în fața casei sale de un presupus extremist de dreapta.

Oficiul federal de criminalistică se dotează împotriva extremismului de dreapta

Autoritățile speră să combată mai eficient criminalitatea motivată de ură și prin obligarea unor firme de internet, precum Facebook, de a anunța autoritățile atunci când pe platformele lor se postează incitări la ură și propagandă neonazistă. Aceste informări ar urma să ajungă la BKA, al cărei președinte Holger Münch tocmai vrea să își pregătească instituția să combată mai bine extremiștii de dreapta.

Centrul din Köln de combatere a criminalității cibernetice lucrează strâns cu instituții media, dar și cu asociația economiei pe internet (eco). Datorită acestei cooperări, în doi ani au putut fi identificați 130 de suspecți din Germania și parțial din străinătate. Cât de des aceste cercetări s-au soldat cu plângeri penale, nu știe să ne spună procurorul Hebbecker. În anchetele penale din domeniul său, el nu a auzit însă de nicio sentință de închisoare cu executare. De regulă, ZAC NRW are de-a face cu făptași singulari. Printre ei, persoane cunoscute deja ca “periculoase”, dar și altele care “nu au apărut vreodată în vreun dosar oficial”. Hebbecker nu poate recunoaște încă în spatele acestor acțiuni “mari structuri organizate”. O anumită experiență îl miră în mod special pe procurorul din Köln: adesea el are de-a face cu oameni cu “atitudini clare de extremă dreaptă”, dar care nu se consideră defel ei înșiși drept extremiști.

Terorista de extrema dreaptă Beate Zschäpe, condamnată la închisoare pe viață

Și decizia ministrului federal de Interne Horst Seehofer (CSU) de a interzice gruparea neonazistă “Combat 18” ar trebui interpretată ca un semnal de determinare. Este însă îndoielnic că toate aceste măsuri vor fi suficiente pentru a stopa radicalizarea la extrema dreaptă a societății. După dizolvarea grupării teroriste “Subterana Național-Socialistă” (NSU) în 2011, în Germania s-a crezut că ce era mai rău a fost depășit. NSU a ucis 10 persoane, dintre care nouă migranți. Dar indignarea față de durata foarte lungă de elucidare a crimelor NSU a fost depășită în 2015 în Germania, după intrarea în țară a sutelor de mii de refugiați, de un val de ură și violență de o amploare greu de precizat. În vara lui 2018, principala acuzată în procesul NSU, Beate Zschäpe, a fost condamnată la închisoare pe viață. O sentință care, se pare, nu i-a speriat deloc pe extremiștii de dreapta gata să comită violențe și crime, scrie dw.de

MAE a informat cu regret că autoritățile germane au confirmat moartea unui cetățean român în atentatul de la Hanau.

“Consulatul general al României la Bonn este în contact cu autoritățile locale și a luat legătura cu familia persoanei decedate pentru a oferi asistența necesară în astfel de situații. Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanțe familiei îndoliate și condamnă ferm orice act de violență și manifestare xenofobă”, transmite MAE într-un comunicat.

Președintele Klaus Iohannis a transmis următorul mesaj în cursul nopții pe Twitter: “Cu profundă tristețe am aflat că în urma atacurilor violente de la Hanau, Germania, și-a pierdut viața și un cetățean român. Transmit condoleanțe familiei îndoliate în aceste momente de grea încercare.”

În dimineața zilei de joi a fost găsit cadavrul principalului suspect în locuința sa din Hanau, a anunțat poliția într-o postare pe Twitter. Alături de suspect, polițiștii au mai găsit un alt trup neînsuflețit. Între timp, ministrul de interne al landului federal Hessa, Peter Beuth, a declarat că suspectul a fost un bărbat de cetățenie germană, în vârstă de 43 de ani, iar cel de-al doilea cadavru găsit în apartament îi aparține mamei acestuia. Anchetatorii presupun că suspectul, care avea un permis de armă, și-a împușcat mama înainte de a se sinucide.

Cele două atacuri armate soldate cu cel puțin nouă morți s-au petrecut miercuri seară la Hanau, un oraș cu 100.000 de locuitori, aflat la mai puțin de 30 de kilometri de metropola Frankfurt. Atacatorul a deschis focul într-un local cu specific oriental din centrul orașului, unde a ucis trei persoane. Apoi a mers cu mașina în cartierul Kesselstadt, unde a ucis cel puțin cinci persoane, într-un alt bar cu specific oriental (în germană, “Shisha-Bar” – de la termenul pentru “narghilea”). Un purtător de cuvânt al poliției a relatat că una din persoanele rănite a murit în cursul nopții. Cazul a fost preluat de procurorii federali, care au declarat între timp că suspectul a acționat pe baza unor motivații rasiste.

Înainte de cele două atacuri, el a publicat un videoclip pe platforma Youtube cu teorii conspiraționiste și xenofobe în limba engleză. Potrivit anchetatorilor, a fost găsită și o scrisoare a principalului suspect, care reflectă opiniile sale de extremă dreaptă.

Secretarul general al Consiliului Central al Musulmanilor din Germania, Abdassamad El Yazidi, le-a cerut autorităților și politicienilor să-i protejeze pe imigranți și pe musulmani, într-o discuție cu DW. “E un atac la adresa valorilor noastre și la adresa democrației”, a declarat El Yazidi.

“Sunt alături de toți oamenii amenințați de acte de rasism. Ei nu sunt singuri”, a declarat președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care s-a aflat joi la Hanau. “Marea majoritate a oamenilor din Germania condamnă acest atentat, la fel cum condamnă orice formă de rasim, ură și violență.”

Reporterul DW Rebecca Staudenmaier a stat de vorbă la Hanau cu un martor al acestei nopți de groază. Ali Mengücek, în vârstă de 49 de ani, locuiește de patru decenii în centrul orașului, în apropierea barului în care a avut loc primul incident armat: “Mă întorceam acasă cu fiicele mele, când am văzut patru bărbați care stăteau acolo, în grupuri de câte doi. Cu toții erau înalți și tineri, aveau maxim 40 de ani. Locuiesc la 50 de metri de locul unde stăteau. Când am ajuns acasă și am încuiat ușa, am auzit șase focuri de armă. Cred că s-au scurs doar șase sau șapte minute de când am trecut pe lângă acei bărbați cu copiii mei. Am deschis geamul, oamenii alergau pe stradă și urlau. După vreo cinci minute venise deja poliția.” Ali Mengücek a mai declarat pentru DW că a văzut resturi de muniție pe stradă, cu două ore mai târziu, și a anunțat poliția.