Ultima oră : ne apropiem de pace în Ucraina?
Kremlinul a apreciat miercuri că semnalul dat de Ucraina asupra unor negocieri cu Rusia pentru încheierea războiului par a fi la unison cu propria poziţie a Moscovei, după ce ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat în timpul unei vizite în China că ţara sa nu va negocia cu Rusia decât dacă aceasta este dispusă să poarte aceste discuţii “cu bună credinţă”, relatează agenţiile Reuters şi AFP.
În timpul întâlnirii cu omologul său chinez Wang Yi, Dmitro Kuleba a “reiterat poziţia Ucrainei, care este pregătită să negocieze cu partea rusă la un anumit punct, când Rusia va fi pregătită să negocieze cu bună credinţă, dar a subliniat că o asemenea disponibilitate nu este observată la ora actuală la partea rusă”, afirmă diplomaţia ucraineană într-un comunicat.
Reacţionând după această declaraţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în faţa presei că “mesajul în sine se poate spune că este la unison cu poziţia noastră”, a Rusiei, adăugând însă că este nevoie de clarificări asupra detaliilor.
“Ştiţi că partea rusă nu a refuzat niciodată să negocieze, a rămas întotdeauna deschisă procesului de negociere, dar aici sunt importante detaliile, pe care nici voi şi nici eu nu le cunoaştem deocamdată”, a explicat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelennski încearcă să obţină în acest timp convocarea către sfârşitul acestui an a unui nou summit internaţional la care să-şi susţină viziunea asupra unei păci cu Rusia, după o primă reuniune de acest fel care a avut loc în iunie în Elveţia şi la care au participat circa o sută de state şi organizaţii internaţionale, dar fără Rusia, care nu a fost invitată, şi de asemenea fără China, care a declinat invitaţia în absenţa Rusiei.
Zelenski a sugerat că un astfel de summit ar putea fi găzduit de o ţară din “Sudul Global” şi că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată. “Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus marţi Zelenski în timpul unei întâlniri la Kiev cu trimisul Papei Francisc, secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolín.
Preşedintele ucrainean a anunţat săptămâna trecută că Ucraina pregăteşte un nou plan de pace (după “formula de pace” din 2022 prin care cerea Rusiei retragerea completă din Ucraina) care să fie prezentat Rusiei la respectivul summit care să desfăşoare până la sfârşitul anului în continuarea celui care a avut loc în Elveţia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de iniţiativa lui Zelenski privind o nouă astfel de conferinţă, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului, scrie Agerpres.
O proporţie de 32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, potrivit unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev, ale cărui rezultate au fost publicate marţi, relatează agenţia EFE.
Deşi minoritar, acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este totuşi cel mai mare de când a început războiul, pe 24 februarie 2022. În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii, procent care a continuat să crească, ajungând anul acesta în februarie la 26% şi după numai două luni mai târziu la 32%.
Totuşi, ucrainenii rămân încă majoritari contra concesiilor teritoriale, 55% dintre cei intervievaţi în ultimul sondaj împotrivindu-se acestora.
Posibilitatea lansării unui proces de negocieri de pace cu Rusia în care Ucraina s-ar vedea obligată să cedeze teritorii este o temă tot mai prezentă în opinia publică şi în discursul oficial ucrainean, într-un context în care trupele ruse înaintează modest, dar constant pe frontul din estul Ucrainei.
Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat săptămâna trecută că are în vedere ca până în noiembrie (luna când au loc alegerile în SUA) să schiţeze un nou plan de pace, primul fiind “formula de pace” pe care a propus-o la sfârşitul anului 2022, prin care a cerut în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional, cereri respinse de Rusia, care a cerut Kievului să recunoască “noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
Zelesnki a insistat că noul plan de pace pe care-l va propune trebuie să fie susţinut şi de partenerii occidentali ai Ucrainei ce-i furnizează ajutor militar şi are în vedere să organizeze tot în noiembrie un nou summit pe tema încheierii războiului cu Rusia şi la care, spre deosebire de primul summit de acest fel care a avut loc în Elveţia în iunie, să fie invitată şi Rusia. Dar Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a lui Zelenski, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului, scrie Agerpres.
La fel cum lumea se uită la realizările lui Churchill pentru victoria asupra agresiunii naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, Zelenski s-a întrebat ce vor spune generaţiile viitoare când vor privi înapoi la situaţia actuală din Ucraina.
“Va fi Europa un continent care nici nu se predă, nici nu se vinde tiranilor? Va fi un continent al naţiunilor şi al comunităţilor? Vom vedea în ce măsură curajul generaţiilor precedente ne-a ajutat şi a asigurat această Europă pentru noi şi pentru copiii noştri”, le-a spus el liderilor europeni.
“Este foarte important să menţinem unitatea în Europa, căci unitatea permite întotdeauna luarea unor decizii puternice”, a afirmat Zelenski, îndemnând toate ţările să sprijine eforturile de pace şi să dea dovadă de leadership. El a spus că este important ca ţările din întreaga lume să dea dovadă de curaj şi să ignore tentativele de şantaj.
“Sunt necesare eforturi comune pentru binele păcii. Atunci când agresorul pierde, lumea câştigă”, a afirmat preşedintele ucrainean, subliniind că Vladimir Putin “nu a obţinut nimic semnificativ” în intervenţia sa militară şi că lupta actuală trebuie câştigată cu arme şi diplomaţie.
Cu cât apărarea Ucrainei este mai eficientă, cu atât Putin va fi mai dezarmat, a spus Zelenski.
Armamentul va permite distrugerea rachetelor lansate de Rusia asupra civililor ucraineni şi a unei mari părţi din capacitatea acesteia de a continua războiul, a afirmat el.
Volodimir Zelenski a mulţumit ţărilor care sprijină Ucraina în drumul ei spre Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică şi care îşi dau concursul pentru organizarea summitului de pace pentru Ucraina.
“Aceasta demonstrează că, chiar şi în cele mai dificile circumstanţe, UE îşi poate respecta promisiunile”, a afirmat preşedintele ucrainean.
“Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet”, în vederea organizării unui al doilea summit, a spus preşedintele ucrainean la o conferinţă de presă la Kiev, după ce a revenit din vizită în SUA, unde a participat la summitul aniversar al NATO.
“Cred că reprezentanţi ruşi ar trebui să participe la acest al doilea summit”, a adăugat Zelenski. El nu a făcut referire la încetarea ostilităţilor, ci la elaborarea “unui plan” asupra a trei teme, respectiv securitatea energetică a Ucrainei (a cărei infrastructură a fost grav avariată de bombardamentele ruseşti), libertatea navigaţiei în Marea Neagră şi schimburile de prizonieri.
Primul “summit pentru pace”, desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru “formula de pace” enunţată de preşedintele Zelenski în toamna anului 2022, un document în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte respinse de Moscova, care a cerut Kievului să recunoască “noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La solicitarea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţa care a avut loc în Elveţia, iar China a refuzat să participe, în condiţiile absenţei Rusiei. Respectiva reuniune, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că “dialogul între toate părţile” şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare. Declaraţia a fost semnată de 78 din cele 92 de state participante şi de instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.
Între timp, Zelenski a anunţat pe 28 iunie că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului. “Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a declarat el.
Deşi Kievul a sugerat că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată la summitul la care să fie prezentat noul plan de pace al lui Zelenski, un viceministru rus de externe a declarat joia trecută că Rusia nu va participa la o asemenea reuniune, în condiţiile în care aceasta s-ar concentra din nou exclusiv pe propunerile preşedintelui ucrainean, în timp ce alte iniţiative de pace ar fi ignorate. Totuşi, Kremlinul nu a fost la fel de categoric, afirmând că nu există niciun “conţinut precis” în ideea referitoare la un astfel de summit.
Circa 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să se înceapă negocierea încheierii războiului cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotriva acestor negocieri şi 21% care nu şi-au format o opinie pe acest subiect, potrivit unui sondaj comandat de publicaţia ucraineană ZN şi publicat luni, relatează agenţia EFE. Într-un sondaj similar din mai 2023, numai 23% dintre ucrainenii intervievaţi erau favorabili negocierilor de pace cu Rusia.
Totuşi, 51% dintre ucrainenii chestionaţi consideră că revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991 – care includ peninsula Crimeea şi toate celelalte teritorii ocupate de Rusia – trebuie să fie o condiţie esenţială pentru orice acord de pace cu Rusia, iar 83% resping o soluţie negociată în termenii propuşi de preşedintele rus Vladimir Putin.
