Victor Alistar : “Cei vinovati de erori judiciare sa raspunda !”

Potrivit publicatiei Lumea justitiei, atitudinea ostila pe care au avut-o membrii Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta de luni, 15 iunie 2015, cand s-a pus in dezbatere raportul Inspectiei Judiciare privind afirmatiile generalului SRI, Dumitru Dumbrava, care a sustinut ca instantele reprezinta “un camp tactic” pentru Serviciul Roman de Informatii a generat reactii din partea unuia dintre cele mai cunoascute ONG-uri din Romania, care monitorizeaza evenimentele din Justite. La o zi de la sedinta CSM, Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania a transmis presedintelui Consilului Superior al Magistraturii o scrisoare in care ii solicita sa organizeze o dezbatere publica in care sa fie analizate suspiciunile care planeaza asupra ingerintei serviciilor de informatii in actul de Justitie, precum si posibilitatea raspunderii magistratilor pentru modul in care isi exercita functia.

Necesitatea unei astfel de dezbateri, la care Transparency International propune sa ia parte reprezentanti din Justitie, structurile informative oficiale, Parlament, Guvern prin MAI, MJ – MP si MFP, Avocatul Poporului, Consiliul legislativ, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Presedintie, CSM, presedinti de instante, asociatiile magistratilor, facultati de drept, site-uri juridice, asociatii profesionale – UNBR, UNNP, UNEJ si organizatii neguvernamentale de profil, este data de faptul ca raspunderea magistratilor, cat si ingerinta SRI in Justitie reprezinta teme de interes general care necesita opinii avizate din partea celor care iau parte sau infaptuiesc actul de Justitie.

Transparency International: “Eroarea judiciara este cel mai grav atac la justitie”

Intrucat temele pe care Transparency International le propune CSM spre analizare sunt extrem de sensibile si necesita o atentie deosebita, vom prezenta in cadrul articolului motivele pentru care este necesara o dezbatere pe tema raspunderii magistratilor, urmand ca in editia din data de 18 iunie 2015 sa prezentam analiza efectuata de ONG-ul condus de Victor Alistar asupra ingerintei SRI in Justitie.

In documentul transmis CSM privitor la raspunderea magistratilor, Transparency International evidentiaza ca eroarea judiciara reprezinta cel mai grav atac la Justitie, care se comite in toate cazurile de judecata, dar care nu poate sa produca efecte, motiv pentru care este necesara o corectie imediata, intrucat societate nu tolereaza disfunctiile sistemului.

In acest sens, Transparency International propune elaborarea de urgenta a Legii privind eroarea judiciara sau o strategie de eliminare a practicii neunitare in materia admisibilitatii cailor ordinare si extraordinare de atac.

Transparency International evidentiaza ca in prezent in comunitatea juridica exista persoane imbracate in roba care ocupa scaunul unui complet de judecata ori au sediu cu firma si antet cu tricolor, unele au firman de la Ministerul justitiei si fac anchete, pledeaza la bara, depun rapoarte de expertiza ori autentifica acte etc. in total dezacord cu legea si cu principiile justitiei. Astfel de situatii reprezinta de asemenea cazuri care necesita o verificare atenta pentru a se lua masurile care se impun, pentru buna functionare a Justitiei.

Ampla analiza efecutata de Victor Alistar si Transparency International arata, pe de o parte, ca eroarea judiciara este intotdeauna anormala, vinovata si se deosebeste de interpretarea inerenta aplicarii legii, care este apanajul magistratului cu rol activ in proces, insa aceasta poate fi calificata drept opinie a sa si poate fi contrazisa de opiniile si interpretarile altor magistrati din caile de atac sau care fac opinie separata.

Pe de alta parte, eroarea judiciara vinovata cere corectarea ei imediata in ce priveste hotararea si raspunderea celui vinovat, iar asta nu inseamna ca vinovatia se retine exclusiv in sarcina magistratului.

Iata cum argumenteaza Transparency International aceasta diferentiere:

“Sistemul dreptului este una dintre cele mai vechi solutii de supravietuire sociala, se doreste perfecta si este indispensabila sistemului social. Unitatea lui de masura este norma juridica. Celula de baza este hotararea judecatoreasca dreapta si irevocabila. Autorii lui sunt magistratii persoane in afara oricarei suspiciuni de incorectitudine. Ei sunt astfel, sau nu exista, nu sunt magistrati. Nu avem cale de mijloc si nu poate fi negociabil.

Eroarea judiciara nu este normala. Deci i se aplica reguli adecvate iesirii din normalitate Adica reguli speciale. Eroarea judiciara este cel mai grav atac la justitie. Deci i se aplica reguli severe. Eroarea judiciara este in toate cazurile de judecata, (de fond si uneori de forma, ori materiala, care este tot un caz de neatentie in judecarea cauzei). in toate cazurile ea apare in hotarare indiferent la ce nivel este data. Eroarea judiciara nu poate sa produca efecte. Deci trebuie sa fie corectata neconditionat si imediat. Nu ramane si este despagubita in bani.

Eroarea judiciara este intotdeauna anormala, vinovata si se deosebeste de Interpretarea inerenta aplicarii legii care este apanajul magistratului cu rol activ in proces. Aceasta poate fi calificata drept opinie a sa si poate fi contrazisa de opiniile si interpretarile altor magistrati din caile de atac sau care fac opinie separata. Dezbaterile profesionale sunt normale, creative si pot departaja pe magistratii competenti de cei diletanti.; pe cei curajosi de cei fricosi; pe cei responsabili de cei comozi etc. Divergentele de opinii mai pot face obiectul recursului in interesul legii sau arbitrajului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care creeaza drept acolo unde legea este interpretabila in exces. Curtea Constitutionala contribuie cu expertiza ei la acest proces de aplicare a legii la cazul in litigiu. Concursul opiniilor se termina in doctrina.

Tot acest mecanism are ca scop apararea statului de drept. El defineste si limiteaza normalitatea, pentru care nimeni nu raspunde juridic.

Dincolo de aceasta normalitate care face frumusetea profesiei juridice este partea urata, devianta si periculoasa: eroarea judiciara.

Eroarea judiciara vinovata cere corectarea ei imediata in ce priveste hotararea si raspunderea celui vinovat. Nu neaparat a magistratului. (…)

Societatea nu tolereaza disfunctiile sistemului. Reactionand la timp inseamna ca sistemul juridic este viu. Daca nu, asteptam resuscitare din afara dar aceasta devine o problema de siguranta nationala, de competenta comunitatii de informatii.

Ingerinta comunitatii de informatii apare cand sistemul judiciar este slab, penetrabil, confuz si nu isi indeplineste menirea. Cand abunda erorile judiciare, ca acum, cand ele pot fi arme pentru atingerea anumitor scopuri, ca acum.

Din pacate nici comunitatea de informatii nu este unitara si nici strict profesionista. Uneori creeaza impresia ca a intors armele impotriva cetateanului. Cu o organizare si conducere slaba ori abuziva apar oriunde, inclusiv in sfera structurilor informative, grupari surogat care mimeaza interese de stat dar in realitate urmaresc sau apara interese private de grup, materiale, financiare, politice sau de alta natura. Se folosesc de mijloacele si tehnicile structurilor oficiale: activitate sub acoperire, camp tactic, metode persuasive, tentatii, supraveghere a vietii private cumparare de influenta etc. ‚Se trage in multime.’

Structurile oficiale au luptat si lupta dintotdeauna cu acest fenomen de sciziparitate. pe care il remarcam si in comunitatea juridica. Slabiciunea lor duce la blocajul organizarii de stat si al functiei publice, ca acum. (…)

Ereoarea judiciara este o solutie judiciara care nu se bazeaza pe realitate (reguli si probe) ci pe alte criterii si creeaza o alta realitate, de aceea este inamicul public numarul unu.

Eroarea judiciara poate avea cauze diferite:

–care tin de judecator : neatentia intamplatoare, incompetenta lui, neglijenta grava in studierea cauzei si a legii, reaua credinta, servilismul fata de un factor de influenta, teama de represalii din partea unei parti, santajul, coruptia, implicarea voluntara intr-un grup de interese care stabileste cadrul procesual si solutia in locul lui.

-care tin de sistem : dezorganizarea instantei, neasigurarea conditiilor pentru ca judecata sa se desfasoare normal, interventia organizatorica –schimbarea completelor, mutarea magistratilor, regulament de functionare necorespunzator si uneori carentele legislatiei.

in termenii la moda : informatia eronata venita pe o cale neoficiala, destabilizatoare. in functie de cauze opereaza si raspunderea juridica.

Aceasta nu este numai materiala ci si civila, disciplinara, administrativa sau penala. Fiecare in parte se cere definita clar, distinct, in ce consta, cand si cum opereaza, fara suprapuneri, fara confuzii“.

Cum se explica faptul ca un asemenea pericol la adresa justitiei nu este reglementat?

In analiza efectuata de Transparency International se evidentiaza faptul ca in acest moment eroarea judiciara nu este reglementata, ci doar descrisa de-a valma fara sa fie specificate exact sanctiunile care se impun in functie de gravitatea erorii savarsite de magistrat.

“Constitutia o aminteste la art. 52 (3). Eroarea judiciara exista. Dar nu este descrisa, remediul este limitat la despagubire materiala. Iata unde se ascund carentele trecutului in care eroarea era institutionalizata, posibila si eventual compensabila, dupa caz. Ale trecutului in care hotararile de partid inlocuiau legea iar cei care sustineau legea plateau cu viata.

Legile nr.303/2004 si 317/2004 instituie doar raspunderea disciplinara de-a valma pentru fapte deosebite ca natura si gravitate, notate de la a la t, intarzieri la serviciu si erori judiciare, cu o procedura complicata si ineficienta in 11 trepte, care nu poate fi parcursa in realitate si are ca scop vizibil excluderea oricarei raspunderi a magistratilor.

Carenta textului constitutional si a legilor organice nu impiedica existenta unor norme ferme care sa previna, sa combata si sa pedepseasca eroarea judiciara vinovata, pornind de la premiza ca ea nu trebuie sa existe, este de pericol social grav si poate fi despagubita suplimentar de Stat numai dupa ce este indreptata integral si imediat in sistemul judiciar. Despagubirea continand cheltuielile indreptarii.“

Costurile pe care le implica o judecata zadarnica

In fata acestor argumente, Transparency International propune elaborarea unei Legi privind eroarea judiciara care sa vizeze modalitatile de eliminare a practicii neunitare in materia admisibilitatii cailor ordinare si extraordinare de atac:

“Propunem cuantificarea cheltuielilor per sedinta de judecata, per magistrat, per administratia instantei. De aici per proces finalizat cu o eroare judiciara. Monitorizarea multiplicarii proceselor in caz de eroare judiciara.

Propunem elaborarea urgenta a Legii privind eroarea judiciara sau o strategie de eliminare a practicii neunitare in materia admisibilitatii cailor ordinare si extraordinare de atac.

Propunem transferarea dezbaterii de la „raspunderea materiala punctuala a magistratilor” (paragraf dintr-un sub capitol intr-o necesara „Lege privind eroarea judiciara” ) la elaborarea conceptului de eroare judiciara cu toate determinarile sale inclusiv gradul de pericol social. Inclusiv cauzele ei de sistem si din afara sistemului fie ea ingerinta mentionata mai sus.

Subiectul poate fi leitmotivul unei reforme reale, de fond, a justitiei in Romania care sa aiba in centru hotararea dreapta, magistratul integru, justitia bine organizata“.