Intrebarea simpla si clara : care dintre aceste trei grave acuzatii enuntate mai jos le sunt aduse familiei Bodnariu de catre statul norvegian?

===================

Violența fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament, iar în legea norvegiană de protecție a copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei, precizează Ambasada Norvegiei la București, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit datelor oferite de ambasadă, în Norvegia un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecție Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijențe grave, maltratare sau abuz.

“Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimțământul părinților, este întotdeauna o măsură de ultimă instanță. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre țările cu număr scăzut de copii aflați în îngrijire alternativă. Părinții au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiați și de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinții au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește adopțiile, așa cum prezintă situația Ambasada Norvegiei, în mod normal, părinții de plasament nu își adoptă copiii pe care îi au în plasament.

“Adopția reprezintă o măsură foarte radicală, care presupune ruperea tuturor relațiilor legale dintre părinți și copii. Acest lucru are loc în foarte puține cazuri. Condiții stricte trebuie îndeplinite pentru a adopta un copil împotriva voinței părinților. Serviciul de protecție a copilului, în mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adopției împotriva voinței părinților, în cazurile în care corelarea cu legea imigrației nu este clară sau în cazurile în care este clar că părinții și copilul nu au rezidență permanentă în Norvegia”, afirmă sursa citată.

Potrivit comunicatului, serviciul norvegian de protecție a copilului se aplică tuturor copiilor din această țară, indiferent de istoric, naționalitate și stadiul de rezidență, iar interesul superior al copilului reprezintă principala preocupare în activitatea acestui serviciu de protecție.

“Serviciul de protecție a copilului este în primul rând un serviciu care vine în ajutorul copiilor și al familiilor. Sistemul de protecție a copilului acordă o mare importanță relațiilor de familie și continuității în creșterea și îngrijirea copilului. Premisa de bază este aceea că minorii ar trebui să fie în grija părinților lor”, arată comunicatul.

Sursa citată precizează că în această țară Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale este responsabil de politica generală de protecție a copilului, iar serviciul local de protecție a copilului din cadrul municipalităților se ocupă de cazurile de protecție a copilului. Potrivit ambasadei, ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicații serviciilor de protecție a copilului în cazuri individuale.

“De cazurile de protecție a copilului se ocupă Serviciul de protecție a copilului la nivelul municipalităților; acest serviciu nu poate primi instrucțiuni din partea ministerelor. La nivel regional, guvernatorul districtual verifică activitatea serviciilor de protecție a copilului”, menționează comunicatul amintit.

“Autoritățile norvegiene au obligația statutară de a păstra confidențialitatea asupra informațiilor privitoare la cazurile individuale de protecție a copilului, pentru a asigura dreptul la viață privată atât în cazul copiilor, cât și al părinților. Din acest motiv, nici autoritățile de protecția copilului, nici autoritățile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecție a copilului”, punctează comunicatul ambasadei.

Sursa citată amintește, de asemenea, că Norvegia a asimilat în legislația sa Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului și, conform acesteia, statul în care se află copilul are datoria de a-l proteja pe baza legislației sale.

“Legea Protecției Copilului este considerată prioritară prin Legea Drepturilor Omului. Interesul superior al copilului este de asemenea asimilat în Constituția Norvegiei, secțiunea 2014. Respectând cadrul Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 1963, misiunile diplomatice străine din Oslo pot oferi asistență cetățenilor lor în cazuri de protecție a copilului”, se mai arată în comunicat.

Ambasada Norvegiei oferă și o serie de elemente de statistică referitoare la situația copiilor care primesc ajutor prin intermediul serviciului de protecție din această țară.

“În fiecare an, aproximativ 53.000 de copii primesc diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecție a copilului din Norvegia. Mai mult de șapte din zece astfel de cazuri au reprezentat măsuri de asistență voluntară pentru copii și familii. Ajutorul poate fi acordat sub formă de sfaturi sau îndrumare a părinților cu privire la practicile parentale, consiliere, ajutor economic, grădiniță”, menționează sursa citată.

Ambasada Norvegiei precizează că Guvernul acestei țări a solicitat Parlamentului să consimtă la ratificarea Convenției de la Haga 1996 privitoare la protecția copiilor și susține că ratificarea va oferi o protecție sporită copiilor în cazurile unde este implicat mai mult de un singur stat, deschizând drumul spre o mai bună cooperare internațională pentru prevenirea și rezolvarea cazurilor de protecție a copilului.

Ambasada Norvegiei în România afirmă, pe de altă parte, că a luat, din proprie inițiativă, legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, Parlamentul și Biroul primului ministru, pentru a oferi informații despre serviciul norvegian de protecție a copilului și principiile care stau la baza lui, subliniind principiul confidențialității.

13 COMMENTS

  1. Cum sse face ca postul Antena 3, care este colaborator/ asociat cu CNN, nu a reusit sa faca o stire demna de CNN referitor la aceasta tema? Unde este apropierea dintre Mihai Gidea si Hala Galani?

      • Sa nu ne facem iluzii. Posturile occidentale nu ataca deact tari din lumea a treia. Corb la corb nu-si scoate ochii.
        As fi curios daca ar face dna Carmen Avram un documentar cu animalele astea norvegiene daca il primeste cineva la un festival.
        Doar copiii strazii din Romania si alte tari fara putere sunt dati de lumea “civilziata” ca sa ne arate cat de avansati sunt ei si cat de rau o ducem noi.

        Ne-am lamurit si cu civilzatia asta…poleiala frumoasa.

      • Domnule Radu Tudor, vă rog să NU aprobați așa zisele “comentarii” de tip OFF-TOPIC pe blogul dvs (exemplul de mai sus este concludent, mă refer la postarea lui ionb52) și vă cer insistent acest lucru DIN RESPECT PENTRU CITITORII FIDELI AI BLOGULUI DVS. M-aș bucura mult ca atunci când citim comentariile, să le vedem doar pe acelea care au legătură cu subiectul supus de dvs, atenției publice și nu pe cele care bat câmpii și divaghează într-un mod abuziv și nepermis.
        Sper să țineți cont de propunerea mea și să luați măsuri.

    • Vorbiti frumos cu fascistii norvegieni

      Ca daca nu vorbiti frumos si faceti presiuni acesti iubitori de copii se supara si se razbuna.
      Asta ni se spune din toate directiile.
      Pai daca ei sunt preocupati de soarta copiilor de ce conteza atunci cat de frumos vorbeste un avocat, un ambasador, un politician un om de presa? Ce sunt labili psihic?
      Deci e pe baza de razbunare nu pe baza de judecare corecta viitorului unor copii.
      Logica fascista adica vorbesti te ia mama naibii.

  2. Nu stiu cum a procedat romanul cu copiii, da nu pot sa cred ca norvagienii aia sunt tembeli. Stiu un caz la noi, acum cativa ani, tatal adventist parca, le avea cu bautura, isi batea sotia daca nu avea grija de fete, fetele luau bataie daca se uitau viineri seara la tv, inclusiv la ginecolog le a dus. In Romania daca ajungi laprotectia copilului esti ratat, fetele au preferat sa indura pena la majorat situatia. Poate IT stul n o fi asa dereglat, da parca nu mi vine a crede ca i au luat copiii pentru o urecheala.

  3. OK au inceput sa reactioneze autoritatile norvegiene, inseamna ca “inflamarea” opiniei publice cu ajutorul presei, evident, nu e o actiune chiar atat de “utopica” pe cat o considera specialistii in drept international (dl avocat Frunda, cit aprox). Desigur, comunicatul ministerului de externe e defensiv dar contine si cateva propuneri voalate de dialog cu partea romana, cum ar fi indicatia cu privire la atributiile de control ale guvernatorului districtual asupra activitatii Barnevet (citeste: petitia trebuia adresata guvernatorului, mai intai) sau relativa autonomie de actiune a ambasadelor care au resortisanti direct implicati in activitatile agentiei de protectie a Copilului, pana ce parlamentul norvegian va vota aderarea la conventia din 1996 (citeste: la noi Parlamentul decide ce si cum, deci asta cu delegatia parlamentara poate fi o idee). Chiar si faptul ca se repeta sintagma “in mod normal” inainte de a enumera fiecare din procedeele Barnevet e un semn ca se admite posibilitatea sa existe erori/anomalii din partea organizatiei si, deci, o premisa pentru eventuale negocieri. Oricum, vehementa cu care se neaga eventualul motiv religios al amputarii familiei Bodnariu e o dovada, dupa parerea mea, a faptului ca s-a atins o coarda sensibila. Deci foloseste si “inflamarea” la ceva!

  4. Romania trebuie sa iasa in strada , DOAR asa pot învinge o instituție bolnavă si lipsita de scupule. Pe cai diplomatice este foarte greu , pt ca nu ai cu cine.
    Oare Barnevernt-ul are curaj sa răpească copii cetățenilor de naționalitate : americani , englezi , fracezi sau al țărilor arabe ??? Sunt foarte multi americani si englezi in Norvegia , dar nici un caz despre aceste naționalități.
    ESTE CRIMINAL CE POATE FACE ACEASTA INSTITUTIE ÎN TARA ,A CAREI CAPITALA PROPUNE , DECIDE SI ACORDA PREMIUL NOBEL PENTRU PACE.

  5. Daca mai era necesar sa fie spus ca presa (adevarata presa) romaneasca nu este a patra putere in stat. Daca Antenele nu faceau valuri in acest caz nicio institutie a statului nu se sesiza.
    Sa-mi spuna mie mutu ca primul om in stat n-a avut in fiecare dimineata o informare de la “servicii” pe aceasta tema. Cert este ca institutiile statului roman se urnesc extrem de greu.

  6. Stimate dle.Radu comunicarea pe care o prezentati contine un aspect esential,care pune in umbra seria de locuri comune proprii oricarei corespondente diplomatice in care se expune politica tarii respective pe un anumit domeniu.E vorba de faptul ca NORVEGIA NU A RATIFICAT IN 20 DE ANI CONVENTIA CE NE INTERESEAZA,Guvernul condus de aceasta doamna,asteptand cuminte ca Parlamentul sa binevoiasca sa o faca.Parerea mea este ca ar fi bine sa consultati un specialist si sa faceti publice informatiile primite pentru ca sa vedem daca Executivul norvegian,acceptand activitatea acelei organizatii ultra-confidentiale se incadreaza pe fond si ca procedura,in dispozitiile uitatei Conventii timp de 20 de ani.

Leave a Reply