21 iunie – moment nedorit pentru Romania

Leul a pierdut teren în faţa euro în ultima perioadă, însă a continuat să fie mai stabil decât zlotul polonez, forintul maghiar şi coroana cehă, scrie Ziarul Financiar. In schimb, 21 iunie ramane ca ziua in care moneda nationala romaneasca a avut cea mai slaba cotatie din istorie.

Tensiunea românilor cu credite în euro a crescut după ce ieri cursul leu/euro a urcat la un maxim istoric, apropiindu-se de pragul psihologic de 4,7 lei/euro.

Cursul de referinţă anunţat ieri de BNR a urcat până la 4,6695 lei/euro, fiind în creştere cu 0,2% faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut. Comparativ cu valoarea din 21 iunie 2017, deprecierea leului este de circa 1,5%. Este cel mai slab leu din istoria cotatiilor bancare.

Unii analişti anticipează pentru perioada următoare posibilitatea continuării presiunilor de depreciere, având în vedere deteriorarea fundamentelor macroeconomice, respectiv creşterea deficitelor – bugetar şi de cont curent -, ascensiunea inflaţiei şi tensiunile politice interne. Pe de altă parte, economiştii cred că leul este totuşi susţi­nut întrâo anu­mită măsură de diferen­ţia­lul mare de dobân­dă şi de un management mai activ al fluctua­ţiilor valutare de către banca centrală.

Există presiune şi din perspectiva ieşirilor de capital ale investitorilor străini având în vedere deteriorarea sentimentului faţă de pieţele emergente, în contextul aprecierii dolarului american, creşterii tensiunilor comerciale internaţionale din cauza politicilor protecţioniste ale SUA sau amplificării euroscepticismului în Italia, după cum spun analiştii.

Cu toate că împru­muturile în lei au câşti­gat teren în ultimii ani, evoluţia cursului ră­mâne în continuare un subiect extrem de sen­sibil pentru români având în vedere că în jur de 36,4% din credite sunt în valută, majoritatea în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre­ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

În prima parte a acestui an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că piaţa valutară func­ţionează cum trebuie, iar cursul este unde vrea piaţa. Isărescu a arătat că banca centrală intervine în piaţă pentru a opri variaţiile mari ale cursului de schimb care “nu fac bine” eco­nomiei, dar nu poate să ţină un curs artificial, îm­potriva forţelor pieţei, pentru că sâar pierde rezerva valutară. Totodată, guvernatorul BNR a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este în continuare cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului.

Ionut Dumitru, economist sef Raiffeisen Bank :

Nu există potenţial de apreciere pentru moneda naţională. Presiunile sunt în continuare de depreciere având în vedere că deficitul de cont curent creşte, salariile se majorează mai rapid decât productivitatea, iar inflaţia este în ascensiune. Şi factorul politic are un rol important în deprecierea leului. 

În condiţiile în care creditarea în lei a crescut foarte mult, riscul de dobândă este o constrângere mai importantă. Spaţiul de manevră la nivelul cursului de schimb se îngustează.