Boxerul Lucian Bute a pierdut un meci. Dupa multe altele castigate. Cele mai multe concluzii generalizeaza nefericit : romanii sunt de doi lei. La Eurovision, trupa romaneasca spera sa fie pe podium si s-a plasat pe locul 12. Aceleasi reactii despre natia romana in integralitatea ei. Extremistii maghiari vroiau sa re-inhumeze un hortyst in Transilvania, dar presiunile autoritatilor romane i-au determinat sa renunte in cele din urma. Concluzia ? Chiar si asa, oprind abuzul extremistilor secui din PCM, romanii tot slabi sunt…
Observ ca gandirea majoritatii romanilor este auto-flagelanta si pesimista. Nu-i mai putin adevarat ca ultimii 8 ani i-au sleit de sperante. Au fost loviti la temelie, avind de suportat greutati financiare, familiale, sociale, de sanatate greu de imaginat in tari civilizate.
Care-i cauza pentru care cei mai multi romani nu mai au nici un gand bun pentru semenii lor, pentru prezent si viitor?
Merita sa incercam o schimbare de atitudine chiar si in cazul unor infrangeri repetate? Sau e o cauza pierduta?