Lista compușilor organici detectați pe Marte a fost completată de roverul Curiosity al NASA în cadrul unui experiment care nu a mai fost încercat niciodată în afara Pământului, în contextul în care oamenii de știință încearcă să afle dacă Planeta Roșie a găzduit vreodată forme de viață, informează Reuters preluată de Agerpres.
Cinci dintre cei șapte compuși organici diferiți descoperiți de roverul cu șase roți în sedimentele de pe fundul unui lac secat din apropiere de ecuatorul planetei nu fuseseră identificați anterior pe Marte, au declarat cercetătorii.
Experimentul a sugerat, de asemenea, prezența unui alt compus organic, care are o structură similară cu precursorii ADN-ului, molecula ce transportă informația genetică în organismele vii de pe planeta noastră.
Compușii organici, molecule alcătuite în principal din atomi de carbon legați de alte elemente, constituie baza structurală a vieții pe Pământ.
Numărul total al compușilor identificați pe Marte se ridică în prezent la câteva zeci.
Oamenii de știință au notat, totuși, că toți acești compuși s-ar fi putut forma prin procese non-biologice.
Ca și Pământul, și ca celelalte planete din sistemul solar, Marte s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. La începutul istoriei sale, Marte era o planetă mai caldă și mai umedă comparativ cu locul rece și arid de astăzi.
Cercetătorii au estimat că rocile – sedimente aduse de apă – analizate de rover datează din urmă cu cel puțin 3,5 miliarde de ani.
‘Încă nu putem să afirmăm că pe Marte a existat la un moment dat viață, însă descoperirile noastre susțin și mai mult dovezile conform cărora Marte era o planetă locuibilă în perioada în care a apărut viața pe Pământ’, a declarat specialista în astrobiologie și în științe planetare Amy Williams de la Universitatea din Florida, SUA, membră a echipei științifice a misiunii Curiosity și autoare principală a studiului publicat marți în revista științifică Nature Communications.
Identificarea definitivă a dovezilor existenței vieții în trecut ar necesita aducerea unor probe de rocă pe Pământ, spre a fi analizate.
‘Să fim clari, nu am găsit dovezi ale existenței vieții prin acest studiu, dar continuăm să rafinăm moleculele constitutive care erau prezente pe Marte’, a spus Williams.
Curiosity a ajuns în 2012 în craterul Gale, format în urma unui impact antic pe suprafața marțiană. Experimentul descris în revista științifică a fost realizat de rover în 2020, într-o regiune a craterului numită Glen Torridon, unde abundența mineralelor argiloase indică faptul că apa a fost odată prezentă.
În cazul în care pe Marte ar fi apărut viață microbiană, corpurile de apă ar fi fost un habitat probabil. Mineralele argiloase pot conserva moleculele organice mai bine decât alte minerale, ceea ce le face o țintă bună pentru identificarea unor astfel de compuși, a explicat Williams.
Experimentul a fost realizat cu ajutorul instrumentului Sample Analysis at Mars (SAM) al roverului. Curiosity a forat în rocă, într-o locație denumită ‘Mary Anning’, în onoarea celebrei specialiste în paleontologie și geologie din Marea Britanie, care a trăit între anii 1799 și 1847.
Proba de rocă pulverizată a fost ulterior introdusă într-un mic recipient care conținea o substanță chimică capabilă să descompună materia organică complexă în fragmente mai mici, ce pot fi detectate de instrumentul SAM.
‘Acest studiu confirmă că materia organică mai mare și mai complexă, numită carbon macromolecular, este prezentă și conservată în roca de bază de la suprafața lui Marte, în pofida condițiilor dure de radiație ale planetei. Experimentul a dus, de asemenea, la obținerea unor molecule organice mai mici din acel proces de descompunere, care nu au mai fost observate până acum pe Marte’, a declarat Williams.
‘Roverul Curiosity a fost construit pentru a căuta medii locuibile, locuri în care viața ar fi dorit să trăiască dacă ar fi apărut vreodată pe Marte. Acest studiu contribuie la această poveste, conform căreia mediile marțiene erau locuibile în trecutul îndepărtat și aveau ingredientele necesare vieții așa cum o cunoaștem noi’, a spus Williams.
Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că o mostră de rocă obținută de un alt rover al NASA, Perseverance, dintr-un alt crater, conținea caracteristici care ar fi putut fi produse în timpul formării rocii prin reacții chimice care implicau microorganisme.
Roverele NASA au jucat un rol-cheie în înțelegerea habitabilității planetei Marte, inclusiv în descoperirea compușilor organici.
‘Deși nu putem stabili dacă această materie organică provine din procese geologice, din căderi de meteoriți sau din forme de viață, studiul nostru sugerează că, dacă pe Marte s-ar fi păstrat materie organică complexă provenită de la forme de viață, ar trebui s-o putem detecta cu ajutorul instrumentelor actuale și viitoare ale roverelor’, a declarat Williams, citat de Agerpres.




